Din cauza bugetelor foarte mici, tot mai multe Primării din Timiş vor să scape de povara reparaţiilor la drumurile comunale din aria de acoperire, transformându-le în drumuri judeţene. Consiliul Judeţean Timiș transmite  că nu va accepta aceste transformări decât în baza unei grile bine stabilite.

„Pasă” administrativă

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş spun că numeroase Primării comunale vor să schimbe statutul drumurilor din comunale în judeţene.

Miza este clară: scăparea de povara reparării lor, pentru că, odată cu schimbarea statutului, responsabilitatea întreţinerii acestor sectoare de infrastructură rutieră se transferă către CJ Timiș.

Acesta este un efect secundar al scăderii alocărilor bugetare către comunele din judeţ, şi, evident, administrația județeană nu pare încântată de perspectiva creşterii semnificative a reţelei de drumuri pentru care trebuie să asigure întreţinerea şi reabilitarea. Ca atare, conducerea CJ Timiş spune că va accepta aceste transformări doar în baza unei analize şi după îndeplinirea anumitor criterii.

„Avem cereri din partea unităţilor administrativ teritoriale, şi nu puţine, de a prelua drumuri comunale, şi a le transforma în drumuri judeţene. O să le analizăm în luna ianuarie, şi o să vedem. Eu înţeleg presiunea pe care o au anumite primării, şi încercarea de a da aceste drumuri către Consiliul Judeţean pentru a le face noi, suntem deschişi în a face aceste preluări, dar nu doar de dragul de a prelua un drum care nu duce nicăieri. Ca să fie drum judeţean, trebuie să fie un sector de legătură, şi să fie integrat într-o reţea”, confirmă preşedintele CJ Timiș, Sorin Grindeanu.

„E şi acesta un efect al problemei Primăriilor din localităţi cu 100 de locuitori, din care 20% lucrează la Primărie. Din bugetele pe care le au, nu-şi acoperă nici cheltuielile cu salariile, şi atunci stau mereu cu mâna întinsă. Cred că aceste Primării ar trebui lipite la unele vecine, şi prin lege ar trebui să se stabilească că Primăriile din localităţi sub 500 de locuitori ar trebui să se reorganizeze. Avem şi în Timiş destule cazuri. Şi aici sunt mereu probleme şi fraude electorale. Aşa am ajuns să avem primării conduse de un cioban, sau de un primar ales cu o prezenţă la vot de 250%”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Kilometraje relative

Cert este că, înainte să preia alte porţiuni de drum de la comune, CJ Timiş trebuit să se asigure că totul e în regulă la reţeaua de drumuri judeţene pe care o are deja în custodie.

Anul trecut, administraţia judeţeană a constatat că o parte dintre măsurătorile pe care le avea pentru drumurile judeţene nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă unele ajustări. Iniţiativa vine după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat CJ Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat bani de la buget. În urma noilor măsurători, cu tot cu includerea în segmentul de drumuri judeţene a unor porţiuni de drumuri comunale şi a unor segmente asfaltate în ultimii ani de către Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Timiş, s-a ajuns la concluzia că lungimea totală a drumurilor judeţene, inclusiv a celor comunale preluate de către CJ Timiş, în vederea încadrării acestora în categoria drumurilor judeţene, este de 1.278,074 de kilometri. Deci, o diferenţă sensibilă faţă de lungimea de 1.145 de kilometri pe care o ştia administraţia judeţeană, din 2001 şi la care se raporta.