Pentru că lipsesc adesea modalităţile de sancţionare a proiectanţilor, Municipalitatea timişoreană continuă să suporte costuri adiţionale pentru lucrări întârziate din cauză că documentaţiile preliminare, cum ar fi studiile de fezabilitate, sunt adesea paralele cu realitatea. Un caz de acest gen a fost semnalat în cazul reabilitării Căii Martirilor.

Conducte „surpriză”

Studiile de fezabilitate care nu se potrivesc cu realitatea din teren au generat întârzieri în cazul reabilitării Căii Martirilor, din Timişoara. Primăria a primit sesizări, de la cetăţenii din zonă, de genul „aş vrea să vă cunosc părerea în ceea ce priveşte halul în care (nu) se lucrează la lărgirea Căii Girocului! Este închisă circulaţia, este un chin de nedescris, şantierul este pustiu.”

Răspunzând la aceste semnale, primarul Nicolae Robu a confirmat că au apărut complicaţii în proiect, generate de faptul că amplasamentul unor conducte nu se potrivea cu cel menţionat în documentaţie. „Nici eu nu sunt mulţumit de evoluţia lucrărilor, am fost pe şantier şi sper să se accelereze ritmul. Din păcate, a trebuit mutată o conductă de gaz, şi compania a făcut lucrarea când a avut-o ea programată, şi am găsit o conductă de apă la altă adâncime decât cea din documentaţii şi a trebuit intervenit şi de către compania de apă”, a declarat Nicolae Robu.

Lucrările pe Calea Martirilor au început în toamna anului trecut. Pe tronsonul de la strada Lidia până la ieşirea din oraş vor fi amenajate patru benzi de circulaţie, precum şi piste pentru biciclete şi trotuare noi. Conform proiectului, traseul pentru biciclişti va fi întrerupt în unele porţiuni, pentru că lăţimea străzii nu permite piste continue. În cadrul acestui proiect vor fi reamenajate şi intersecţiile Calea Martirilor – strada Mureş şi Calea Martirilor – strada Gavril Musicescu.

Lucrările costă 2,2 milioane de lei, cu TVA, banii provenind din bugetul local.

„S.F.”-urile, subiect constant de controverse

Problema studiilor de fezabilitate prost întocmite sau inutile a fost readusă mereu în discuţie în ultimii ani la Timişoara.

Inclusiv dezbaterile legate de bugetul Primăriei Timişoara pe 2017 au generat controverse şi discuţii legate de suma mare alocată pentru studii de fezabilitate.

„Ţinând cont că sănătatea este sau ar trebui să fie o prioritate, sunt alocate pentru studii de fezabilitate 20 de milioane de lei din bugetul actual. Întrebarea este câte dintre aceste studii de fezabilitate ajung să se concretizeze în proiecte utile Timişoarei, până la urmă, înainte de a expira aceste studii de fezabilitate”, se preciza în acest sens, la discutarea bugetului.

Primăria susţine că aceste studii sunt necesare inclusiv pentru derularea unor proiecte cu fonduri europene, care nu pot fi accesate fără documentaţia prealabilă, care costă destul de mult.

Anul trecut, conducerea Primăriei Timişoara anunţa că evaluează studiile de fezabilitate întocmite care nu s-au mai concretizat prin proiectele de investiţii şi că va mai contracta documentaţii similare doar în varianta în care vor exista informaţii certe legate de o sursă credibilă de finanţare. De-a lungul anilor, s-au contractat numeroase studii de fezabilitate sau prefezabilitate pentru proiecte care nu s-au mai concretizat. Multe au expirat, fiind total sau parţial inutile.

„Şi în Canada, de exemplu, se fac studii de fezabilitate pentru investiţii care se vor concretiza la un moment dat, fără să ştie când, dar oricum în viitorul apropiat. Problema e la noi că nu se justifică valoarea studiului dacă investiţia este amânată sine die. După patru cinci ani realitatea din teren se modifică, studiile expiră, şi trebuie actualizate cu alţi bani publici, sau chiar refăcute total”, spune consilierul local Ilare Bordeaşu.