Consiliul Judeţean Timiş a decis să avanseze o serie de drumuri comunale la statutul de drum judeţean, ceea ce înseamnă că, de acum, Primăriile care le au în raza de acoperire scapă de grija reabilitării lor, aceasta revenindu-i administraţiei judeşene. O parte din consilierii judeţeni spun că decizia aceasta ar putea avantaja doar Primării, alese pe criterii politice.

Drumuri „upgradate”

Conform unei hotărâri recent adoptate, Consiliul Judeţean Timiş a decis să ia în custodie o serie de drumuri comunale, pe care le-a avansat la gradul de drumuri judeţene, asta, pentru a le putea reabilita cu fonduri proprii. Primăriile care scapă de grija reabilitării respectivelor porţiuni de drum sunt, deocamdată, Bara şi Secaş. În motivarea deciziei sale, CJ Timiş invocă faptul că, potrivit prevederilor legale, „încadrarea unui drum din categoria funcţională a drumurilor de interes judeţean în categoria funcţională a drumurilor de interes local sau invers se face prin hotărâre a consiliului judeţean, la propunerea autorităţii care urmează să îl preia în administrare.”

Astfel, cele mai noi drumuri judeţene de pe raza Timişului au devenit DC 87, în lungime de 3,7 kilometri, DC 87 Secaş – Checeş – Crivobara – Vizma în lungime totală de circa 11 kilometri, şi DC 88 Bara – Vizma, în lungime de 3,2 kilometri.

Reprezentanţi ai administraţiei judeţene spun că, în condiţiile în care aceste drumuri se clasează în drumuri judeţene, CJ Timiş poate aloca surse de finanţare pentru modernizarea acestora.

Pe de altă parte însă, unii consilieri judeţeni din Opoziţie avertizează că o asemenea practică poate favoriza anumite Primării selectate pe criterii politice, atâta vreme cât alegerea localităţilor de la care se preiau pentru modernizare porţiuni de drum comunal sunt alese potrivit deciziei CJ Timiş.

Consilierul judeţean PNL Marius Martinescu afirmă că, în afară de cârpiri de drumuri, nu ştiu alte realizări notabile e dificil a fi atribuite actualei conduceri a CJ Timiş. „Notabile sunt, eventual, drumurile, dar nu judeţene. Chiar mi se reproşa în ultima şedinţă de plen că vin cu iniţiative prea «grele» – realizarea Centurii Sud, exproprierea Casei Mühle şi aşa mai departe. Dacă propuneam să se pietruiască un drum de doi kilometri la Remetea Mare nimeni nu avea nimic împotrivă”, mai spune Marius Martinescu.

Kilometraje problematice

În plus, înainte să preia alte porţiuni de drum de la comune, CJ Timiş ar fi trebuit să se asigure că totul e în regulă la reţeaua de drumuri judeţene pe care o are deja în custodie.

Anul trecut, administraţia judeţeană a constatat că o parte dintre măsurătorile pe care le avea pentru drumurile judeţene nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă unele ajustări. Iniţiativa vine după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat CJ Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat bani de la buget. În urma noilor măsurători, cu tot cu includerea în segmentul de drumuri judeţene a unor porţiuni de drumuri comunale şi a unor segmente asfaltate în ultimii ani de către Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Timiş, s-a ajuns la concluzia că lungimea totală a drumurilor judeţene, inclusiv a celor comunale preluate de către CJ Timiş, în vederea încadrării acestora în categoria drumurilor judeţene, este de 1.278,074 de kilometri. Deci, o diferenţă sensibilă faţă de lungimea de 1.145 de kilometri pe care o ştia administraţia judeţeană, din 2001 şi la care se raporta.

Realizarea de măsurători noi pentru drumurile judeţene nu este întâmplătoare, ci vine după ce Curtea de Conturi a constatat că nu există nici pe departe o evidenţă clară pe acest segment, şi a recomandat realizarea de măsurători care să reflecte situa­ţia reală. Din verificarea efectuată de auditorii publici externi asupra existenţei veridicităţii datelor privind distanţele măsurate şi cuprinse în dispoziţia CJ Timiş, privind încadrarea drumurilor publice deschise circulaţiei publice, s-a constatat că aceste dis­tan­ţe – date de lungimea drumu­rilor judeţene – sunt inexacte. În plus, “urmare a măsurătorii efec­tuate atât la faţa locului, cât şi prin sistemul Google Earth, se constată diferenţe majore ale distanţelor, diferenţe date de aceste măsurători, cu abateri de până la trei kilometri faţă de lun­gimea drumului” – se arăta într-un raport al Curţii de Conturi.