La sfârşitului anului 2012, Ministerul Educaţiei emitea un ordin care a coborât standardele impuse pentru abilitarea ca profesor sau conducător de doctorat. Astfel, pentru a conduce doctorate în domeniul Ordinii Publice şi Siguranţei Naţionale, nu e nevoie de articole de impact, de citari ISI, de proiecte de cercetare. Un exemplu este la vârful Academiei de Poliţie.
Standarde minimale pentru abilitare, îndeplinite pe sărite
La sfârşitului anului 2012, în mandatul Ecaterinei Andronescu, Ministerul Educaţiei emitea un ordin care, acuză voci din mediul academic, a coborât mult standardele impuse pentru abilitarea ca profesor sau conducăror de doctorat. Este vorba despre Ordinul 6560/ 2012, privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare.
Printre altele, acest Ordin face posibilă abilitarea ca şi conducător de doctorat în domeniul Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a unor profesori ale căror contribuţii ştiinţifice sunt palide. Aşa se face că poate fi abilitat să conducă doctorate în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale şi un candidat care nu are citări din reviste ISI şi BDI şi nici citări ale publicaţiilor proprii în volume apărute la edituri cu prestigiu ştiinţific recunoscut în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică.
O astfel de situaţie am descoperit-o la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, din Bucureşti. Asta, după ce, am scris zilele trecute despre faptul că rectorul Academiei, prof. univ. dr. Daniel Torje, fusese abilitat, pe criterii necunoscute la momentul redactării articolului, să conducă doctorate în siguranţă naţională.
Deşi Academia de Poliţie trebuia să fi avut o secţiune dedicată anunţării tezelor de abilitare – care facă publice nu doar data şi locul susţinerii tezei, membrii comisiei şi titlul tezei, ci lista lucrărilor publicate de cel care solicită abilitarea de a conduce doctorate, fişa de verificare a îndeplinirii standardelor minimale, rezumatul tezei de abilitare şi propunerea universităţii pentru comisia de abilitare – acest lucru nu se întâmplase.
După publicarea articolului, am fost contactată de Daniel Torje, care mi-a comunicat că problema se va remedia. Şi a fost remediată, într-adevăr. La două zile după aceea, informaţiile solicitate au fost urcate pe site-ul instituţiei, putând consultate aici.
Introducerea in ecuaţiei a transparenţa scoate în evidenţă faptul că prof. univ. dr. Daniel Torje, abilitat să conducă doctorate în siguranţă naţională, nu are nicio citare şi niciun articol ISI, nici citări ale publicaţiilor proprii în volume apărute la edituri cu prestigiu ştiinţific recunoscut în domeniul Ştiinţe Militare, informaţii şi ordine publică, iar printre proiectele de cercetare invocate sunt proiecte PHARE şi POSDRU.
Parcurgând Lista de lucrări care a stat la baza abilitării sale, o listă care include mai mult de 100 de titluri, observi însă că multe nu au legătură cu domeniul în care a fost abilitat să conducă doctorate. Citez câteva titluri de lucrări considerate relevante de către comisia de specialitate care i-a evaluat teza de abilitare: „Istoricul şi tradiţiile învăţământului poliţienesc strâns legate de istoricul şi tradiţiile învăţământului militar românesc”, „Educaţia fizică în modelul poliţistului ideal”, „Mersul, alergarea şi gimnastica de bază – mijloace de combatere a sedentarismului”, „Mass-media – între serviciile şi deserviciile educative” sau „Percepţia sportului în spaţiul european”.
Ca lucrări cu contribuţie ştiinţifică sunt prezentate, printre altele, „Iubirea care ucide”, „În luptă cu destinul”, „Un vis distrus de gelozie”, „Uniţi la bucurie şi la durere”, „Obiceiuri de iarnă de epigrame”.
Şi tot la acest capitol, al lucrărilor şi contribuţiilor ştiinţifice, este amintită implicarea în proiecte, în calitate de director de proiect sau membru în colectivul proiectului. Dar cele menţionate au legătură, de exemplu, cu învăţământul la distanţă, cu turismul, sănătatea ori reabilitările de parcuri.
În plus, în Fişa de verificare a îndeplinirii standardelor minimale pentru abilitare se menţionează că lucrările lui Daniel Torje nu au avut nicio citare în reviste ISI şi BDI şi nu au existat nici citări ale publicaţiilor sale în cărţi, în capitole ori în volume publicate la edituri cu prestigiu ştiinţific recunoscut în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică.
În lipsa îndeplinirii acestor criterii, Comisia de specialitate care a evaluat teza de abilitare şi a propus CNATDCU validarea a adunat punctaj (209,93 de puncte, în condiţiiţle în care minimul necesar era de 90) din alte criterii. De exemplu, din lucrări pe care le-a considerat relevante pentru ordinea publică şi siguranţa naţională – câteva sunt enumerate mai sus – sau din prelegeri susţinute la Universitatea Ecologică sau la Universitatea din Galaţi.
Comisia de specialitate care a evaluat teza de abilitare şi a propus CNATDCU validarea lui Daniel Torje a fost compusă din profesorii universitari Dan Cavaropol, conducătorul şcolii doctorale a Academiei de Poliţie, Sorin Pânzariu, director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, din Bucureşti, şi Daniel Dumitru, prorectorul UNAp. Toţi trei sunt şi membri ai Comisiei de Ştiinţe Miliare, Informaţii şi Ordine Publică a CNATDCU, care l-a abilitat pe Daniel Torje.
Comisie care urma să se pronunţe în privinţa acuzațiilor de plagiat la adresa ministrului de Interne, Petre Tobă, și a unora dintre doctoranzii lui Gabriel Oprea şi care, s-a anunţat ieri, va fi schimbată, din cauza declarării stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese.
Specialist în studii de securitate acuză coborârea standardelor de abilitare în Științe Militare, Informații și Ordine Publică
Prof. univ. dr. Marian Zulean, care predă, la Universitatea Bucureşti, şi cursuri de Politici de securitate naţională, autor al mai multor articole privind studiile de securitate, spune că i se pare contestabil faptul că, deşi abilitarea este titlul suprem ce se poate obţine într-o carieră academică, unele comisii ale CNATDCU au coborât foarte jos criteriile pentru abilitare. „Standardele minimale din timpul lui Funeriu oricum erau jos în cadrul Comisiei 26 de Ştiinţe Militare, dar includeau măcar un articol ISI şi alte câteva filtre mai «tari»”.
Acum, spune el, e permis ca un candidat să fie abilitat să conducă doctorate „fără să fie fost citat măcar o dată, fără să aibă un articol ISI şi fără să fi coordonat un proiect de cercetare. Proiectele POSDRU sau PHARE nu sunt proiecte de cercetare, sursa de finanţare Horizon 2020 sau naţională PN2 ori PN3 (ANCS) fiind cele mai cunoscute surse pentru proiectele de cercetare.”
În contextul unor asemenea standarde joase pentru coordonatorul de doctorat, adaugă Marian Zulean, este de neînţeles de ce sunt impuse standarde înalte pentru studenţii postdoc (absolvenţi din ultimii patru ani ai doctoratului), cum sunt cele privind obligaţia de a avea minimum un articol ISI în „zona galbenă”, cu factor de impact ce plasează revista în top 50% din lume.
O altă problemă, declară profesorul Marian Zulean, este că tot în domeniul Ştiinţe Sociale sunt încadrate şi Ştiinţele Militare, Informaţii şi Ordine Publică şi un profesor abilitat cu asemenea criterii se poate transfera uşor să devină profesor în alte domenii. „Este cazul generalului Vasile Paul, de la Timişoara, care devenise în 2006 profesor în studii europene sau a altor generali, care au ajuns conducători de doctorate la universităţi civile, după ce au fost abilităţi la Academia de Poliţie”, mai spune Marian Zulean.
În cazul profesorului Daniel Torje, rectorul Academiei de Poliţie, declară Marian Zulean, un lucru uşor de sesizat este faptul că a avut o carieră în domeniul sport/jiu-jitsu, apoi un doctorat în Ştiinţele educaţiei şi abia în ultimii ani a avut câteva articole în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, iar teza de doctorat ar trebui să explice care a fost contribuţia sa ştiinţifică în acest domeniu.
Ultimele comentarii