Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, luni, într-un discurs rostit la Timişoara, că ştie de un vin cele mai puternice atacuri la adresa sa, că rezistenţa şi teama la nou sunt mari în interiorul sistemului şi că schimbările pozitive sunt ascunse din cauza cotidianului confuz.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, pe scena Operei Naţionale din Timişoara, unde a susţinut un discurs în faţa câtorva sute de spectatori prezenţi la deschiderea conferinţei ştiinţifice Diaspora şi prietenii săi, că sunt unii care au aşteptat ca după preluarea mandatului său'să se schimbe totul în bine, însă temerea de schimbare este încă mare în interiorul sistemului.
„Poate unii s-au aşteptat ca imediat după preluarea mandatului de preşedinte să se schimbe totul în bine. Sunt lucruri care s-au schimbat şi sunt lucruri care se vor schimba doar în timp. Ce ne opreşte să împlinim mai repede această schimbare este rezistenţa şi teama de nou, care adesea sunt mari în interiorul sistemului. Pentru mine, aceasta este cu siguranţă o temă de readus în prezent, de repus în discuţia societăţii. Ştiu de unde vin cele mai puternice atacuri la adresa mea. Dar ele nu sunt atacuri împotriva persoanei mele, ci reacţii la normalizarea şi echilibrarea societăţii. Nu sunt nici pe departe speriat sau descurajat”, a declarat, potrivit Mediafax, Klaus Iohannis.
Şeful statului a adăugat că lucrurile bune, cum ar fi faptul că România este un furnizor de securitate şi un partener credibil în lume, sunt ascunse din cauza cotidianului confuz: „Cred că e bine, măcar din când în când, să vedem şi lucrurile bune şi să generăm un pic de optimism social. Sunt în România de astăzi câteva realităţi cu care ne-am obişnuit şi care ne par primite de-a gata. Dar nu sunt, le-am obţinut cu efort şi nu le mai vedem din cauza cotidianului confuz şi din ce în ce mai alert. România e astăzi o ţară sigură, un furnizor de securitate şi stabilitate democratică şi un partener credibil în lume. Suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai celei mai puternice alianţe militare din istorie,NATO, avem un Parteneriat Strategic cu Statele Unite ale Americii. România este o ţară sigură, cu libertăţi respectate şi cu mari şanse de a recupera decalajele, o ţară cu o economie care se mişcă bine.”
Preşedintele României a recunoscut că mai există multe probleme şi subliniază că unele nu vor fi rezolvate de această generaţie. „Da, avem, ca orice stat din această parte de lume, foarte multe probleme. Unele sunt istorice şi nici generaţia noastră nu le va rezolva, altele ţin de abilităţile noastre de a găsi soluţiile potrivite. Am reuşit într-un an şi jumătate să facem din domeniul statului de drept şi independenţei justiţiei un exemplu de bune practici în regiune. În domeniul securităţii naţionale, am asumat două proiecte mari şi foarte importante. Am pus bazele solide şi serioase ale unei creşteri a bugetului Apărării până la cel puţin 2% din PIB, cu toate partidele parlamentare, printr-un consens. Partenerii noştri europeni şi euro-atlantici apreciază progresele noastre şi suntem priviţi cu multă încredere în actualul context geopolitic. De asemenea, conform atribuţiilor mele constituţionale, am promovat Strategia Naţională de Apărare a României, un document fundamental, care este astăzi o bornă de hotar în domeniu. Nu în ultimul rând, proiectul «România educată» prinde rădăcini şi arată tuturor cât de importante sunt dialogul şi acordul în acţiuni, cu rezultate măsurabile în viitorul apropiat. Cred că prin lansarea acestui proiect, care este acum la nivel de dezbateri regionale, am scos acest domeniu din zona bunelor intenţii niciodată concretizate şi l-am reaşezat pe agenda publică şi instituţională. Şi suntem abia la început”, a concluzionat Klaus Iohannis.
La conferința „Diaspora în Cercetarea Științifică și Învățământul Superior din România – Diaspora și prietenii săi 2016”, cel mai important eveniment academic al Timișoarei și al comunității Universităţii de Vest din Timişoara, au mai fost invitaţi şi ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, şi fostul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Acest eveniment, organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, a adus la Timişoara aproape 900 de cercetători din Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Belgia, Olanda, Franța, Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Italia, Elveția, Austria, Ungaria, Croația, Serbia, Polonia, Moldova, Belarus, Israel, Egipt, Kuweit, Singapore, și, desigur, România.
Citeşte şi:
Klaus Iohannis, la Timişoara: „Sunt lucruri care mă nemulţumesc la acest Cabinet. Nu e Guvernul meu”
Ultimele comentarii