Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi mărită cu 50 de posturi pentru investigatori sub acoperire şi ofiţeri de filaj şi de recuperarea creanţelor.

Mai mulţi poliţişti şi pentru recuperare de creanţe

Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, numărul maxim de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se suplimentează cu 50 de posturi. Cele 50 de posturi sunt necesa­re – după cum se cum precizează în nota de fundamentare a proiectului – pentru Serviciul de Recuperare a Cre­anţelor (unde vor fi 20 ofiţeri de poliţie judiciară), Serviciul de Filaj (12 ofiţeri de poliţie judiciară, constituiţi în două echipe complete de supraveghere operativă) şi Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofiţeri de poliţie judiciară), anunţă Mediafax.

Cei 20 de ofiţeri din Serviciul de Recuperare a Creanţelor vor efectua investigaţii financiare în vederea iden­tificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asigurătorii în dosarele complexe instrumentate de D.N.A. în 2012 au fost 3.578 de dosare solu­ţionate, în care au fost întocmite 234 rechizitorii şi au fost trimişi în judecată 828 inculpaţi. În nota de fundamentare sunt prezentate raţiunile suplimentării numărului de posturi. Astfel, analizele efectuate de Oficiul Naţional de Preve­nire a Criminalităţii şi Cooperare pen­tru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei au indicat că, în prezent, organele fis­cale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a iden­tifica bunuri­le aparţinând persoa­nelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asi­gurătorii pe parcursul procesului penal.

În condiţiile în care cele mai im­por­tante sume cu privire la care s-a dis­pus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de D.N.A. (în 2012, in­stanţele judecătoreşti au dispus confis­carea şi recuperarea de produse infracţio­nale în valoare de 107.365.000 de euro), este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra aces­tor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor con­turi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.

Totodată, persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa D.N.A. deţin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obţinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze confiscarea extinsă. Aceasta presupune realizarea unei investigaţii financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un inter­val de cinci ani anterior săvârşirii infrac­ţiunii, pentru a fi comparate cu venitu­rile obţinute în aceeaşi perioadă, ex­plică iniţiatorii proiectului.

“Aceste investigaţii presupun lu­crători specializaţi, care deţin cunoş­tinţe şi au acces la instrumente diferite de cele folosite în mod uzual de orga­nele de urmărire penală. În acest con­text, este necesară dezvoltarea în ca­drul D.N.A. a unei structuri specializate în efectuarea de investigaţii finan­ciare, complementară structurilor care realizează urmărirea penală cu privire la infracţiunile de corupţie şi care să le asiste pe acestea, prin realizarea pro­filului financiar al persoanelor cerce­tate”, se mai arată în nota de funda­mentare.

D.N.A. are nevoie de structură proprie de filaj

Pe de altă parte, argumentează iniţiatorii proiectului de hotărâre de guvern, analiza activităţii desfăşurate de către D.N.A. a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de in­vestigatori sub acoperire, acestea reprezentând condi­ţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmă­rire penală.

“Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin bene­ficii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investi­gatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform preve­derilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pen­tru prevenirea, descoperirea şi sanc­ţionarea faptelor de corupţie”, se men­ţionează în documentul citat.

În acest context, lipsa unor poli­ţişti specializaţi în cadrul D.N.A. impu­ne ca procurorii să delege aceste acti­vităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor: “Dubla subor­donare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, în­greunează comunicarea în momentele operative şi creează riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor struc­turi. Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un in­strument esenţial pentru conti­nuarea progreselor în investigarea faptelor de mare corupţie”.

La stabilirea impactului bugetar al acestui proiect de hotărâre de guvern au fost avute în vedere cheltuielile de personal suplimentare ale D.N.A. pen­tru 50 de ofiţeri cu gradul de comisar-şef, având în vedere că nu poate fi determinat în avans gradul profesional persoanelor care vor ocupa efectiv aceste funcţii. În condiţiile în care aces­te persoane vor fi detaşate de la M.A.I., această structură va înregis­tra o eco­nomie cu cheltuielile de personal, se precizează în nota de fundamentare.

Totodată, la estimarea cheltuie­lilor pentru bunuri şi servicii au fost avute în vedere dotările pe care le presupun noile servicii, respectiv un se­diu separat pentru serviciul de inves­tigatori sub acoperire, aproximativ 20 de autoturisme, tehnică de înregistra­re audio-video, echipamente IT şi tele­foane mobile.