Victor Ponta refuză suplimentarea de posturi la D.N.A.

Propunerea Ministerului Justiţiei privind suplimentarea organigramei Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 50 de posturi nu va fi acceptată, deoarece prioritatea este angajarea de personal în sănătate şi educaţie, a declarat premierul Victor Ponta.

“Nu”

Sigla DNANu se face, pentru că – nu ştiu exact ce s-a cerut, cum s-a cerut, nu a ajuns încă pe masa Guvernului –, dar dacă e vorba de suplimentări de posturi, eu am o opinie foarte clare şi priorităţi clar stabilite: primul lucru e să încer­căm să mai angajăm medici, profesori şi după aceea, când va ajunge momen­tul respectiv… Deocamdată, există per­sonal suficient. Deci, nu putem acum”, a declarat, luni, Victor Ponta la Ante­na 3, citat fiind de Mediafax.

Mai mulţi poliţişti şi pentru recuperare de creanţe

Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, numărul maxim de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară din cadrul D.N.A. urma să se suplimenteze cu 50 de posturi. Necesa­re – după cum se cum pre­cizează în nota de fundamentare a pro­iectului – pentru Serviciul de Recupe­rare a Cre­anţelor (unde ar trebui să fie 20 de ofiţeri de poliţie judiciară), Serviciul de Filaj (12 ofiţeri de poliţie judiciară, consti­tuiţi în două echipe complete de supra­veghere operativă) şi Serviciul de investigatori sub acoperire (18 ofiţeri de poliţie judiciară), anunţă Mediafax.

Cei 20 de ofiţeri din Serviciul de Recuperare a Creanţelor urmau să efectueze investigaţii financiare în vederea identificării de bunuri asupra cărora pot fi luate măsuri asigurătorii în dosarele complexe instrumentate de D.N.A.

În nota de funda­mentare sunt pre­zentate raţiunile suplimentării numă­rului de posturi. Astfel, analizele efec­tuate de Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Cre­anţelor Provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Jus­tiţiei au indicat că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un pro­cent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cau­ze fiind difi­cultatea de a identifica bu­nurile aparţi­nând persoanelor condam­nate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penal.

În condiţiile în care cele mai impor­tante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze in­strumentate de D.N.A. (în 2012, instan­ţele judecătoreşti au dispus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 de euro), este esenţial ca în aceste cauze să fie se­chestrate toate bunurile provenite din infracţiuni. Proprietatea asupra aces­tor bunuri este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.

Totodată, persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor care intră în competenţa D.N.A. deţin, în mod uzual, bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obţinute în mod legal, ceea ce permite în aceste cauze confiscarea extinsă. Aceasta presupune realizarea unei investigaţii financiare complexe în care să fie identificate toate bunurile dobândite de o persoană într-un inter­val de cinci ani anterior săvârşirii infracţiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, explică iniţiatorii proiectului.

D.N.A. are nevoie de structură proprie de filaj

Pe de altă parte, argumentează iniţiatorii proiectului de hotărâre de guvern, analiza activităţii desfăşurate de către D.N.A. a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj şi de in­vestigatori sub acoperire, acestea reprezentând condiţii esenţiale pentru a creşte eficienţa activităţii de urmă­rire penală.

Investigaţiile în cauze de corupţie se desfăşoară în cele mai multe situaţii în mod conspirat, având în vedere că toate persoanele implicate obţin bene­fi­cii şi evită să colaboreze cu organele judiciare. Acest specific al cauzelor de corupţie impune folosirea de investi­gatori acoperiţi şi proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor în care se consumă activitatea infracţională sau identificarea şi localizarea în teren a persoanelor cercetate, conform preve­derilor speciale ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, se menţionează în documentul citat.

În acest context, lipsa unor poli­ţişti specializaţi în cadrul D.N.A. impu­nea ca procurorii să delege aceste ac­tivităţi către lucrători din cadrul altor structuri, împrejurare care poate limita eficienţa investigaţiilor: “Dubla subor­donare a acestor lucrători poate afecta stabilirea priorităţilor investigative, îngreunează comunicarea în momen­tele operative şi creează riscuri cu pri­vire la confidenţialitatea operaţiunilor, în condiţiile în care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor struc­turi. Înfiinţarea unor structuri proprii de filaj şi de investigatori sub acoperire ar elimina aceste vulnerabilităţi şi ar pune la dispoziţia procurorilor un instrument esenţial pentru continua­rea progreselor în investigarea fapte­lor de mare corupţie”.

La stabilirea impactului bugetar al acestui proiect de hotărâre de guvern au fost avute în vedere cheltuielile de personal suplimentare ale D.N.A. pentru 50 de ofiţeri cu gradul de comi­sar-şef. În condiţiile în care aceste persoane vor fi detaşate de la M.A.I., această structură va înregistra o economie cu cheltuielile de personal, se precizează în nota de funda­men­tare.

Totodată, la estimarea cheltuie­lilor pentru bunuri şi servicii au fost avute în vedere dotările pe care le pre­supun noile servicii, respectiv un sediu separat pentru serviciul de investi­gatori sub acoperire, aproximativ 20 de autoturisme, tehnică de înregistrare audio-video, echipamente IT şi tele­foane mobile.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis