Furtunoasa perioadă când omul de afaceri Marian Iancu, aflat acum la închisoare, era la cârma fostei echipe Poli va mai avea probabil ecouri ani buni prin instanţele şi administraţie locală. Din cauza datoriilor rămase în urma fostei echipe şi a societăţii finanţatoare, dar şi din cauza complicatei relaţii de finanţare dintre administraţia locală şi clubul timişorean. În momentul de faţă, Primăria acuză Curtea de Conturi că abia acum consideră că nu este în regulă modul prin care bani publici au ajuns la fosta Poli, deşi nu avusese obiecţii pe această temă în timpul fostei administraţii Ciuhandu.

Un proces cu miză mare

Ultimele constatări ale Curţii de Conturi, legate de modul prin care Primăria Timişoara a finanţat fosta echipă Poli Timişoara şi prejudiciile aferente constatate, fac încă din 2013 obiectul unui dosar care s-a perindat de la Curtea de Apel Timişoara la Tribunalul Timiş şi viceversa, Primăria contestând concluziile auditorilor financiari.

Pentru prezumtivele prejudicii constatate de Curtea de Conturi sunt destul de mari, Municipalitatea intenţionează că contracteze o casă de avocatură, deşi are un compartiment juridic. “Este vorba despre acel raport al Curţii de Conturi referitor la perioada administraţiei precedente, perioada în care echipa de fotbal era cu Marian Iancu, cofinanţator. Am considerat că este bine să apelăm şi la servicii juridice externe, având în vedere că juriştii Primăriei sunt încărcaţi cu foarte multe procese şi că acest proces este unul foarte important. Vorbim despre instituţia Primăriei, eu, ca primar, nu sunt implicat, perioada care face obiectul procesului este perioada anterioară, când primar era domnul Gheorghe Ciuhandu”, spune primarul Nicolae Robu.

Nu toţi consilierii locali au fost de acord cu angajarea unei case de avocatură, existând reprezentanţi ai Consiliului Local care au susţinut că pe lângă banii legaţi de Poli, Curtea de Conturi va imputa şi banii daţi avocatului.

Conducerea Primăriei are obiecţii şi legate de modul în care Curtea de Conturi s-a raportat la această schemă de finanţare a echipei Poli de către Primărie, susţinând că este vorba despre o dublă măsură, în controalele făcute pe timpul celor două administraţii. “Nu mi se pare corect ca după trei controale ale Curţii de Conturi, efectuate în acea perioadă, fără nicio obiecţie asupra legalităţii implicării Municipalităţii în finanţarea echipei de fotbal, după ce nicio hotărâre de Consiliu Local din acea perioadă nu a fost atacată de ilegalitate de către instituţia Prefectului, pare foarte ciudat să vină Curtea de Conturi, aceeaşi entitate care a făcut controale şi înainte, şi să aibă cu totul alt punct de vedere. Dacă la primul control s-ar fi făcut o sesizare că este ilegală implicarea Municipalităţii, Municipalitatea ar fi contestat, ar fi pierdut contestaţiile şi ar fi perseverat în a finanţa, atunci nu aş fi avut astăzi această poziţie”, afirmă primarul Timişoarei, Nicolae Robu. Care îşi exprimă speranţa că instanţele de judecată vor stabili în final dacă a fost corect sau incorect.

Consilierul local PNL(fost PDL) Simion Moşiu afirmă că problema ţine de interpretarea legii şi de statutul societăţii care a administrat fosta echipă Poli. “Acea societate care a administrat clubul era una pe acţiuni, şi tot timpul s-a justificat alocarea de bani printr-un articol de lege care prevedea că se poate acorda finanţare de la bugetul local doar societăţilor fără scop lucrativ. Or, acea societate pe acţiuni nu se încadra în această categorie, putând realiza, teoretic, profit. Fiind acum vorba de sume mari, Primăria s-a gândit să externalizeze reprezentarea în proces, în ideea că o firmă de avocatură serioasă ar fi mult mai interesantă să obţină câştig de cauză în acest proces”, mai spune Simion Moşiu.

Rămâne de văzut, în acest context, care va fi finalitatea controalelor şi a litigiilor aferente şi la Consiliul Judeţean Timiş, implicat în egală măsură în finanţarea fostei echipe Poli Timişoara.

Litigiu reîntors la instanţa de la care a plecat

Acţiunea prin care Primăria contestă constatările Curţii de Conturi legate de finanţarea fostei echipe Poli, a fost înregistrată în prima fază la Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Timişoara, în mai 2013. În acelaşi an, această instanţă a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Timişoara şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Timiş. Unde, după un şir de amânări, acţiunea de contestare a Primăriei a fost respinsă. S-a făcut însă apel, aşa că acum litigiul s-a reîntors la Curtea de Apel Timişoara, având primul termen pe 4 aprilie.

În parelel cu acest litigiu cu o miză foarte mare, Primăria mai este implicată, ca parte a masei credale în procesul de insolvenţă prin care se încearcă să se recupereze ce se mai poate de la fosta societate patronată de Marian Iancu. Masa credală, adică toţi cei care mai speră să recupereze banii datoraţi de fosta societate, este formată din peste 40 de creditori. Primii pe listă sunt, după cum era de aşteptat, Direcţia Generală a Finanţe­lor Publice Timiş, care speră să recupere­ze datoriile rămase către bugetul de stat de fosta societate, Primăria Timişoara, respectiv Direcţia Fiscală a municipiului Timişoara şi Consiliul Jude­ţean Timiş, individual şi prin Direcţia de Pre­stări Servicii Timiş. Reprezentanţii Direcţiei de Prestări de Servicii din subordinea ad­ministraţiei judeţene spun că a rămas neachitată chiria pentru stadion pe o perioadă destul de lungă de timp. În cazul utilităţilor, acestea intrau în sar­cina Direcţiei de Prestări Servicii, după care trebuia să se recupereze banii de la echipă. O perioadă, s-a reuşit să se recupereze aceşti bani, după care, „ca şi ceilalţi creditori ai clubului, am fost trimişi la plimbare”, spuneau reprezen­tanţii Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, din subordinea CJ Timiş.

Într-unul dintre ultimele comunicate transmise de fostul club Politehnica Timişoara,  se preciza că existau datorii către furnizori pentru activităţile curente, în valoare de 582.000 de euro, datorii cuprinse în perimetrul de raportare sportiv pentru licenţiere de 3.300.000 de euro, datorii faţă de personalul clubului, antrenori şi jucători, în valoare de 877.000 de euro, şi datorii faţă de bugetul de stat şi bugetele locale de 1.300.000 de euro.

Două milioane de euro, de la Primărie, în 2012, pentru finanţarea structurilor sportive

În urmă cu un an, în ultimul raport legat de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraţiilor locale, Primăria Timişoara era criticată de Curtea de Conturi pentru modul în care a înţeles să dea bani din bugetul local pentru finanţarea diverselor structuri sportive locale. Acel ultim raport publicat acoperea anul 2012 – pentru că aşa obişnuieşte Curtea de Conturi să-şi facă publice constatările, la intervale de peste un an de la momentul controlului. Aşa că nu era foarte clar dacă aceste obiecţii se îndreaptă într-o măsură mai mare spre administraţia Ciuhandu sau spre administraţia Robu.

Din constatările inspectorilor reiese că Primăria Timişoara a dat două milioane de euro pentru finanţarea structurilor sportive, fără să ştie cu siguranţă dacă s-au întrunit toate condiţiile legale pentru realizarea respectivei finanţări. „În anul 2012, un număr de 37 de structuri sportive au beneficiat de fonduri bugetare în valoare de 8.521 mii lei, din care un număr de şase entităţi au primit fonduri bugetare pentru susţinerea calendarului competiţional, şi nu în toate cazurile au fost prezentate documente care să ateste îndeplinirea criteriilor şi condiţiilor de acces la fondurile publice pentru finanţarea proiectelor cluburilor sportive, criterii prevăzute în Anexa la Ordinul privind finanţarea nerambursabilă din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat şi ale asociaţiilor pe ramura de sport judeţene şi ale municipiului Bucureşti”, se arată în raportul Curţii de Conturi.