Continuă ping-pong-ul dintre Primărie şi Ministerul Culturii, pentru cinematografele timişorene

Municipalitatea timişoreană vrea să dobândească imobilele în instanţă

cinematografCinematografele din Timişoara, dar şi din judeţ continuă să se degradeze, din cauza conflictului perpetuat de mai bine de doi ani dintre Primării şi Ministerul Culturii, respectiv RADEF, pentru preluarea acestor imobile. Acum, Primăria Timişoara vrea să încerce să recupereze cinematografele din municipiu prin intermediul instanţei de judecată.

 

Stare de incertitudine prelungită

Sătulă să mai aştepte preluarea sălilor de cinema de la Ministerul Culturii, Primăria Timişoara a anunţat că vrea să acţioneze în instanţă Ministerul Culturii, respectiv RADEF (Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm), pentru a recupera aceste imobile, al căror transfer întârzie.

Dan Diaconu viceprimar 2Reprezentanţii Primăriei Timişoara spun că acest transfer de patrimoniu trebuie urgentat, pentru că trebuie făcute reparaţii la aceste clădiri care au ajuns într-o stare deplorabilă, existând intenţia declarată a transformării lor în spaţii utilizate pentru diverse activităţi culturale. De asemenea, în plan erau amenajarea unei cinemateci a oraşului şi a unei noi săli de teatru în două dintre vechile cinematografe. „Timişoara, oraş candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii, are nevoie de spaţii adecvate pentru desfăşurarea de proiecţii cinematografice şi extinderea posibilităţilor de derulare a diferitelor activităţi artistice şi culturale. Municipalitatea se străduieşte de câţiva ani să preia cinematografele de stat din oraş, aflate într-o stare dezastruoasă, de la RADEF”, declară viceprimarul Timişoarei, Dan Diaconu.

Conducerea Primăriei Timişoara susţine că nu are cu cine să discute la Româniafilm, pentru că nu există o structură de conducere funcţională care să decidă în cazul transferului de patrimoniu. Ca atare, Municipalitatea a decis să acţioneze în instanţă Ministerul Culturii, cu intenţia de a-l obliga să numească un Consiliu de Administraţie la RADEF, pentru a se realiza operaţiunea de predare-primire. Procesul a fost demarat la Curtea de Apel Timişoara, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, şi are fixat primul termen pe 23 ianuarie.

Maria Bikfalvi portretPe de altă parte, şi sindicatul Româniafilm susţine că nu înţelege tergiversarea legată de numirea unui consiliu de administraţie de către primării şi se teme că această amânare perpetuă va avea ca efect risipirea patrimoniului Regiei. „Acum aşteptăm o discuţie cu noul ministru al Culturii. Situaţia continuă aşa cum o ştiţi de ani de zile, fără să se mai reglementeze. Atâta vreme cât Ministerul Culturii nu numeşte un consiliu de administraţie nu se pot lua niciun fel de decizii legate de patrimoniu. E aceeaşi situaţie de când era Puiu Haşotti, ministru al Culturii, deci de mai bine de doi ani”, ne-a declarat Maria Bikfalvi, preşedintele Sindicatului Liber RomaniaFilm.

Transfer de responsabilităţi

De-a lungul timpului s-au făcut numeroase interpelări în care se atrage atenţia Ministerului Culturii asupra stării avansate de degradare în care au ajuns multe dintre sălile de cinematograf.

O interpelare de acest fel, făcută de deputatul PDL de Timiş Cornel Sămărtinean, vizează fostul Cinematograf Dacia, una dintre cele mai vechi clădiri din Timişoara. “Cinematograful nu mai are de peste zece ani legătură cu filmele, iar clădirea abandonată arată tot mai rău pe zi ce trece, fiind în stare avansată de degradare. Pereţi plini de igrasie, bucăţi întregi de tencuială stau să cadă, iar pe acoperiş au crescut copaci”, se arată în interpelarea trimisă Ministerului Culturii.

Răspunsul dat de Ministerul Culturii nu lămureşte, însă, mare lucru, precizând că “sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente sunt în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale, şi în administrarea consiliilor locale respective”.

Ca atare, problema a fost transferată către Primării, aceasta deşi, până acum, din cauza neînţelegerilor legate de administrarea acestor spaţii, starea de degradare a acestor spaţii a continuat să se agraveze. În ultimii ani, probabil în funcţie de contextul politic, au avut loc numeroase permutări ale sălilor de cinematograf, de la Primării la cinematografe şi viceversa.

Astfel, după o perioadă de aşa-zisă descentralizare, cinematografele au revenit la RADEF, ordonanţa care a reglementat acest proces declarând nule toate protocoalele încheiate între Primării şi Româniafilm. Cinematografele au trecut, teoretic, din proprietatea privată a Statului şi administrarea Primăriilor în proprietatea publică a Statului şi în administrarea RADEF. Practic, acest transfer nu s-a realizat însă, din partea blocajului care afecta Româniafilm, blocaj pentru care liderii de sindicat îi consideră responsabili pe oficialii Ministerului Culturii.

După care, în 2013, aceste spaţii au revenit în custodia Primăriilor. În Timiş sunt vizate 15 astfel de locaţii, majoritatea, din Timişoara, fiind vorba de spaţii mari, de sute sau, unele, de mii de metri pătraţi, majoritatea amplasate în poziţii foarte bune. La acestea se adăugau, în Timişoara, sediul fostului Oficiu de Difuzare şi Programare a Filmelor Timiş, de pe strada Elena Nicoară, dat în folosinţă în 1961, cu 880 de metri pătraţi de construcţie şi 3.000 de metri pătraţi de teren, şi sediul Filialei Timiş a RADEF, de pe bulevardul C.D. Loga, cu 272 de metri pătraţi de construcţie. Este vorba despre suprafeţe mari de construcţie şi teren, care probabil că ar fi interesat mult mai mult Primăriile dacă nu s-ar fi instituit interdicţia de schimbare a destinaţiei acestor spaţii.

Raportat la Timiş, decizia de descentralizare a acestor spaţii, din perspectiva faptului că trecerea în subordinea Primăriilor a acestor imobile a avut efecte dezastruoase. Astfel, în 2011, Prefectura Timş a realizat un control legat de constatarea felului în care Primăriile s-au achitat de obligaţia reabilitării acestor spaţii care le fuseseră atribuite. Rezultatele controalelor au fost dezastruoase. Raportul de control arăta că în Timişoara Cinematografele Dacia şi Arta, dar şi Grădina de vară Arta erau în stare avansată de degradare, cum sunt şi astăzi, de altfel, Cinematograful Fratelia este revendicat de fostul proprietar, iar Cinematograful Victoria este închiriat, aici desfăşurându-şi activitatea o policlinică. La Cărpiniş, la preluare, cinematograful nu se afla în stare de funcţionare şi imobilul era foarte degradat. Aşa e şi acum, neexistând bani pentru reabilitare. În Periam, Primăria a înscris imobilul în cartea funciară şi a iniţiat un proiect tehnic pentru reabilitare. Reprezentanţii Primăriei Periam spun că în interior este doar o groapă mare, realizată de un agent economic care a concesionat acest spaţiu pentru a-l transforma în discotecă, iar pentru a amenaja acest spaţiu în aşa fel încât să redevină cinematograf e nevoie de bani foarte mulţi. La Cenad, clădirea a fost demolată, cu promisiunea că se va trece la reconstrucţia imobilului, dar nu se ştie când. Starea cinematografelor din Timiş, descrisă de acest raport de control indica destul de clar că transferul acestora către administraţiile locale nu a avut efecte prea fericite. Pe de altă parte, nici starea actuală de „vid de administrare” nu este benefică pentru aceste spaţii, aflate, în mare parte, în stare avansată de degradare.

La „Studio” situaţia nu s-a lămurit

Cinema-StudioPe aceeaşi linie a tranzacţiilor cu semne de întrebare ce au vizat cinematografe, la Timişoara, în ciuda promisiunilor legate de demararea unor anchete, a rămas tot nelămurit concursul de împrejurări prin care statul a pierdut Cinematograful „Studio”, din centrul Timişoarei. Imobilul în care funcţiona ar fi fost folosit drept monedă de schimb de către RADEF, care ar fi avut de achitat 200.000 de euro datorie unei femei care locuieşte într-un bloc de nefamilişti din Timişoara şi care a devenit proprietară pe imobilul ultracentral încă de anul trecut.

Reprezentanţii Sindicatului nu ştiu, însă, cum putea primi Regia un împrumut de la o persoană fizică şi spun că au întrebat conducerea Regiei ce ştie despre acest imobil şi acea datorie, şi până acum nu au aflat  nimic, şi că, dacă e cineva din conducerea RADEF vinovat direct pentru această situaţie de la Timişoara, e clar că trebuie să răspundă. S-a realizat, în acest sens, şi o interpelare adresată Ministerului Culturii, prin care se solicită lămuriri în privinţa Cinematografului Studio.

„Conform informaţiilor apărute în presă, o persoană particulară a împrumutat RADEF cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a găsit soluţia prin care, în schimbul împrumutului primit, să dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pătraţi din centrul Timişoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenţă în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de dată recentă, din 2012, iar noul proprietar este un cetăţean cu domiciliul în Timişoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinţe dintr-un cartier mărginaş al oraşului”, se menţiona în respectiva interpelare.

Problema e că acelaşi minister căruia i se solicită rezolvarea situaţiei este cel care, potrivit Sindicatului Româniafilm, nu face nimic de ani de zile pentru a monitoriza situaţia cinematografelor şi a ancheta eventualele nereguli.

Conform declaraţiilor reprezentanţilor Primăriei, în cazul Cinematografului „Studio” va fi acţionat în instanţă atât Ministerul Culturii, cât şi misteriosul proprietar care se presupune că a „creditat” Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor RomâniaFilm.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro