Fosta clădire a Fiscului,„obiectiv strategic” pentru Consiliul Judeţean Timiş

Fost sediu Finante Publice TimisPe proiecte de infrastructură rutieră sau legate de reţele de utilităţi Consiliul Judeţean Timiş pare să nu fi dovedit o atât de mare insistenţă ca şi cea de care dă dovadă în cazul achiziţiei fostei clădiri a Fiscului, de pe bulevardul Revoluţiei. În urmă cu câteva zile conducerea CJ Timiş a ţinut să-şi reafirme intenţia de cumpărare a acestui imobil.

 

Achiziţie, la a doua tentativă

Conducerea Consiliului Judeţean Timiş şi-a anunţat zilele trecute intenţia de a trece în patrimoniul instituţiei, prin achiziţie, imobilul cu care se învecinează Palatul Administrativ, pe bulevardul Revoluţiei, respectiv fostul sediul a Fiscului, rămas aproape gol din momentul mutării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice în sediul din Piaţa 700.

„Sperăm că putem să facem un buget care să ne permită să realizăm tot ce ne-am promis. Vorbim  inclusiv despre posibilitatea de a demara din nou procedurile de achiziţionare a clădirii de lângă noi, cea în care a funcţionat finanţele. Am primit din nou o solicitare în acest sens. Suntem la nivel de discuţii. Se pare că există intenţia de a se vinde şi sperăm să reuşim să-l luăm”, spune Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş.

Unii consilieri judeţeni spun că nu înţeleg ce a cauzat această nouă intenţie de a achiziţiona imobilul, în condiţiile în care, comisie care să analizeze oportunitatea acestei achiziţii, înfiinţată acum doi ani, ni nu s-a întrunit de foarte multă vreme. „Ştiu că la una d]intre ultimele întruniri ale Comisiei i s-a cerut administratorului clădirii să prezinte o serie de documente lămuritoare. Erau unele aspecte, care ţin de acte şi de valoarea clădirii, ce trebuiau lămurite înainte de a se discuta măcar despre achiziţie. Or, aceste documente nu au mai fost primite şi prezentate”, afirmă consilierul judeţean PNL Marius Martinescu.

În proiectul de buget rectificat la jumătate de an, adoptat de către CJ Timiş, a fost menţinută controversata alocare bugetară pentru achiziţionarea fostului sediu al Finanţelor Publice, de pe bulevardul Revoluţiei nr. 15A. Deşi administraţia judeţeană a alocat în acest an „suma preliminară” de 500.000 de lei, în varianta de buget rectificată achiziţia a fost menţinută, dar cu suma diminuată de 300.000 de lei.

Discuţii vechi, insistenţă suspectă

Discuţiile legate de această achiziţie au început încă de acum doi ani, când aproape jumătate din timpul alocat unei şedinţei de plen a CJ Timiş a fost ocupat de discuţiile generate de intenţia administraţiei judeţene de a cumpăra clădirea de pe bulevardul Revoluţiei.

Consecventă acestei decizii, administraţia judeţeană a reuşit, în decembrie 2013, cu ajutorul aleşilor judeţeni PSD, să aprobe proiectul de hotărâre ce viza oportunitatea achiziţiei acestui imobil. Consilierii democrat-liberali au arătat însă că au fost 11 voturi împotrivă şi, din punctul lor de vedere, pentru că era vorba de o hotărâre privind patrimoniul, ar fi trebuit ca două treimi dintre ei să voteze „pentru”, lucru care nu s-a întâmplat.

“Valoarea de piaţă a proprietăţii, fără cota de proprietate a Statului Român, ar fi de 3.240.000 de euro, respectiv 14.700.000 de lei, însă în condiţiile de vânzare forţată pentru proceduri de faliment sau execuţie silită, valoarea de piaţă a proprietăţii este de 2.268.000 de euro, respectiv 10.290.000 de lei”, declarau oficialii CJ Timiş, încercând să convingă de faptul că administraţia judeţeană face o afacere bună cu această achiziţie. Totodată, aduceau şi argumentul “necesităţii asigurării spaţiilor pentru funcţionarea instituţiilor de interes judeţean”.

Mai mulţi consilieri atrăgeau atenţia, de atunci, asupra acestei tranzacţii, arătând că, tocmai pentru că existau dubii legate de evaluare, au fost propuse două amendamente, care prevedeau ca valoarea de cumpărare a imobilului să nu depăşească suma de ipotecă de 4.129.488 de lei, impusă de Administraţia Finanţelor Publice Timişoara, şi să se efectueze trei rapoarte de evaluare de către trei societăţi distincte. În plen se spunea tot atunci că „sunt nişte preţuri de parcă era o clădire din Bucureşti, toată din sticlă, deşi are geamurile sparte, iar tencuiala e căzută şi pe dinafară, şi pe dinăuntru”.

Mai mulţi consilieri judeţeni spun că există un interes suspect legat de achiziţionarea acestei clădiri, cu atât mai mult cu cât descentralizarea nu mai poate fi invocată ca pretext pentru această tranzacţie. 

Imobilul, care are o suprafaţă de 3.200 de metri pătraţi, aparţine unei firme aflate în procedură de insolvenţă. Asupra clădirii este Administraţia Finanţelor Publice Timişoara a instituit o ipotecă în valoare de 4.129.488 de lei.

Un regulament cu dedicaţie?

plen CJT 1Conform aceloraşi consilieri judeţeni care s-au opus acestei achiziţii, în actuala conjunctură este greu de crezut că în plenul CJ Timiş se mai poate obţine majoritatea de două treimi din voturi, necesară pentru a trece un proiect de acest gen, legat de patrimoniul instituţiei. Aceasta ar putea fi motivul pentru care, menţionau aceiaşi consilieri, la CJ Timiş s-a încercat luna trecută adoptarea unui regulament de achiziţie de imobile pe care ulterior nu şi-l mai asumă nimeni, şi care conferea atribuţii sporite conducerii administraţiei judeţene.

După ce TIMPOLIS a sesizat că noul Regulament de achiziţie a imobilelor de către CJ Timiş conferea atribuţii nejustificat de mari conducerii executive a instituţiei, proiectul a fost supus dezbaterii publice, în urma unei iniţiative consilierului judeţean PNL Marius Martinescu.

În cadrul dezbaterii publice, surprizele s-au ţinut lanţ. În primul rând, s-a constatat că Direcţia Patrimoniu a CJ Timiş, invitată să desemneze un reprezentant pentru a participa la dezbaterea publică, a anunţat că nu are calitatea de iniţiator al acestui act normativ şi, în consecinţă, nu se impunea participarea cu un reprezentant la dezbaterea publică.

Din aproape în aproape, s-a ajuns la concluzia că expunerea de motive şi regulamentul, aşa cum reieşea din comunicarea cu Direcţia Patrimoniu, au fost întocmite de un consilier juridic debutant, fără se existe un raport de specialitate şi nici vreo notă de fundamentare. Ca atare, după cum s-a precizat la aceeaşi, dezbatere, „cineva a greşit când a publicat pe site-ul CJ Timiş propunerea de hotărâre. Aceasta, în condiţiile în care a fost semnată doar de o singură persoană, fiind neprofesionistă încărcarea pe site a unui document, care poartă semnătura unui iniţiator care nu trebuia să facă acest lucru.”

Aşa stând lucrurile, reprezentanţii administraţiei judeţene au spus că, într-un fel, respectivul Regulament a fost încărcat pe site de… încercare: „La nivelul CJ Timiş se publică toate proiectele de hotărâre iniţiate. Şi a fost încărcat cu titlu orientativ, în vederea consultării, nu neapărat în vederea organizării unei dezbateri publice, nefiind forma sa finală. Ulterior s-a concluzionat că nu va lua forma unei hotărâri, ci a unei proceduri operaţionale”.

În urma acestor discuţii, s-a ajuns la concluzia că acest proiect de regulament trebuie retras. Rămâne însă deschisă întrebarea: ce s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi organizat această dezbatere publică?

„În urma sesizării dumneavoastră, a pus în dezbatere acel regulament, şi s-a ajuns că nu există cadrul legal pentru susţinerea sa. Ulterior, într-un răspuns scris mi s-a comunicat că se retrage de pe lista de proiecte propuse pentru plen, şi nu cred că mai există intenţia de a fi repus pe această listă, după cele întâmplate. Oricum, eu nu cred că în actuala conjunctură, mai există prea multe şanse ca actuala conducere a Consiliului Judeţean să mai strângă două treimi din voturile consilierilor judeţeni, pentru a valida achiziţia imobilului de pe bulevardul Revoluţiei”, mai spune Marius Martinescu.

În varianta aprobării, atribuţiile şi puterile conducerii executive a CJ Timiş ar fi crescut semnificativ. Conform noii variante de regulament, şefii administraţiei judeţene ar fi avut atribuţii directe în ceea ce priveşte stabilirea membrilor comisiei care va reglementa activitatea de achiziţie.

„Pentru aplicarea regulamentului-cadru, preşedintele CJ Timiş va numi, prin dispoziţie, o comisie de evaluare formată din cinci membri, dintre care un membru va fi evaluator autorizat ANEVAR, doi consilieri judeţeni şi doi membri dintre funcţionarii publici din aparatul propriu al CJ Timiş”, se preciza în noul regulament.

Comisia, numită tot de către preşedintele CJ Timiş, decidea ce se cumpără, la ce preţ şi în ce condiţii. Practic, cu acest nou cadru, şefii administraţiei judeţene îşi puteau exprima mult mai uşor voinţa şi intenţiile în ceea ce priveşte imobilele achiziţionate.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro