Apa din comuna timişeană Beba Veche are un conţinut de arseniu de aproape trei ori mai mare decât limita admisă, susţin autorităţile locale. Acestea presupun că problema este cauzată de exploatările de gaze făcute în Serbia, DSP Timiş precizând că în judeţ nu există laborator acreditat pentru arsen.

Poluare sigură, sursă incertă

Primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, declară, citat de Mediafax, că apa din comună are un conţinut de arseniu cu mult peste media admisă şi că nu poate fi folosită de oameni: „Am făcut analize la un laborator specializat din Arad şi, în urma analizelor, s-a constatat că în ultimul an limita de arseniu din apă a crescut foarte mult. Conţinutul de arsen este acceptat până la zece unităţi pe litru, iar acum la noi este de 26 de unităţi la litru”.

Ioan Bohâncanu este de părere că arseniul provine de la exploatările care se fac la aproximativ un kilometru de comună, în Serbia: „Altfel nu ne putem explica. Se fac exploatări de gaze, de doi ani, în Serbia, la aproximativ un kilometru de comuna noastră. Bănuim că acestea sunt efectele. Nu am făcut nicio sesizare până acum către sârbi, dar voi face”.

Primarul Bohâncanu mai spune că oamenii din comună consumă acum apă îmbuteliată, pe care o cumpără de la magazinele din localitate, însă animalele sunt adăpate cu apă contaminată.

În zona comunelor Beba Veche, Cenad şi Dudeştii Vechi, mai multe firme fac prospecţiuni la suprafaţă, în căutarea de gaze naturale, însă acestea nu afectează, cel puţin deocamdată, viaţa locuitorilor din zonă.

Între timp, însă, oameni din cele trei localităţi au înfiinţat o pagină pe reţeaua de socializare Facebook intitulată „Dudeştii Vechi fără fracturare hidraulică”, unde mai mult de 700 de persoane discută despre acest subiect.

Pe de altă parte, reprezentanţii Direcţiei pentru Sănătate Publică Timiş spun că în judeţ nu există un laborator acreditat să facă măsurători la apă pentru conţinut de arseniu. Directorul executiv adjunct al DSP Timiş, Cornelia Cismaş, declară că inspectorii DSP au măsurat doar fierul şi manganul în apa din Beba Veche. „Primăria din Beba Veche nu a făcut nicio sesizare la DSP Timiş. Înţeleg că s-au adresat unui laborator din Arad, care este acreditat. Laboratorul nostru nu e acreditat pentru asemenea determinări la arseniu. Noi am făcut acolo monitorizare de audit la apă, legat de fier şi mangan, pentru ce suntem noi autorizaţi, iar aceste două substanţe se află în limitele normale. În mod sigur, laboratorul din Arad le-a dat celor de la Primăria Beba Veche şi recomandări. Primăria trebuia să ia măsuri, categoric”, mai spune Cornelia Cismaş.

Potrivit  specialiştilor de la Syneovo, arseniul este absorbit cu uşurinţă pe cale intestinală şi este excretat în principal prin urină. Expunerea acută prin ingestia de compuşi arsenicali sau inhalarea de arsină, mai spun ei, determină simptome gastrointestinale severe (hemoragice), icter, insuficienţă renală şi colaps, cu mare potenţial letal. Intoxicaţia cronică cu arseniu este dificil de diagnosticat. Pot să apară dureri abdominale, diaree, hiperpigmentare, hiperkeratoză, neuropatii periferice şi encefalopatie. Specialişti de la Synevo mai spun că expunerea cronică prin inhalare de astfel de substanţe a fost asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar.

Apă „otrăvită” în mai multe localităţi din Timiş

Anul trecut, o altă problemă de mediu ieşea la iveală, în câteva localităţi din judeţ: poluarea apei potabile cu nitraţi şi nitriţi.

În vara anului trecut s-a ajuns la concluzia că Timişul are zeci de localităţi unde apa din fântâni este periculoasă pentru sănătatea populaţiei. Deta, Pişchia, Maşloc şi Variaş au fost doar câteva din­tre localităţile poluate cu nitraţi, po­tenţial cancerigeni. Potrivit specialiştilor Sanepid, zonele Deta, Pişchia, Maşloc, Gătaia, Sculia şi Variaş aveau pro­ble­me cu nitraţii, cu valori de circa 80, 90 de miligrame pe litru de apă, faţă de 50 de miligrame cât e admis. O lungă perioadă, în zonele respective, apa de la fântâni nu a fost potabilă, majoritatea locuitorilor racordându-se la reţele de apă sau cum­părându-şi apă îmbuteliată.

Pe de altă parte, exceptând proble­ma nitraţilor, în Timiş sunt şi localităţi care au înregistrat depăşiri la valorile de amoniu, mangan şi fier în apă. Da­tele prelevate au arătat că, tot în vara trecută, valorile la amoniu erau de peste 0,5 mg/litru de apă în localităţile Pietroasa Mare, Vic­tor Vlad Delamarina, Foeni, Săcă­laz, Cenad, Cenei şi Gătaia. De ase­menea, s-a înregistrat peste 0,2 mg de fier la un litru de apă la Foeni, Săcălaz, Be­reg­său, Cenei şi zona Spitalului Gătaia, iar la mangan valorile depăşeau 0,5 mg/l apă în Gătaia, Săcălaz, Sânandrei şi Cenei.

Conform legislaţiei în domeniul apei potabile, fiecare Pri­mărie are obligaţia de a preleva probe de apă de pe raza localităţilor pe care le are în administrare de cel puţin pa­tru ori pe an, probele fiind verificate în laboratoarele Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Pre­ven­tivă.