Pe lângă regulamentul de achiziţie de imobile, şi cel de finanţare pentru culte a dus la controverse înainte de şedinţa de plen a Consiliului Judeţean Timiş. După o dezbatere publică, şi mai multe lămuriri solicitate, s-a ajuns la concluzia că noile reglementări nu impun nici limite, nici nişte criterii care să asigure că împărţirea nu se va face pe criterii discreţionare.

Concluzii surprinzătoare

În urma unor sesizări venite din partea unor consilieri judeţeni care au constatat anomalii legate de redactarea Regulamentului pentru acordarea sprijinului financiar pentru unităţile de cult din Timiş, s-a ajuns la concluzia că noua formă de reglementare a acestui tip de finanţare nu lămureşte lucrurile. Adică, nu impune limitări şi nici nu previne împărţirea discreţionară de fonduri.

La dezbaterea publică organizată pe această temă, chiar reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş au recunoscut că nu există limitări pentru acest tip de finanţare, impuse prin noul regulament. „Dacă nu există şi o comensurare într-un anumit punctaj, toate criteriile specificate în regulament nu au decât o valoare subiectivă şi justifică în mod subiectiv preferinţa de a acorda anumite sume unuia sau altuia”, s-a precizat la discutarea Regulamentului de finanţare a cultelor.

Problema nu s-a lămurit, urmând ca acest regulament să fie perfectat înainte de a fi luat din nou în dezbatere de către consilierii judeţeni.

Discuţia legată de neclarităţile cu privire la finanţarea cultelor nu este însă doar una locală, mai multe ONG-uri evidenţiind în ultima perioadă anomalii legate de acest tip de finanţări. Unul dintre aceste ONG-uri este şi Asociaţia Secular-Umanistă din România, ai cărei reprezentanţi au precizat, într-o luare de poziţie recentă pe această temă: „Constatăm cu regret că, în ciuda numeroaselor apeluri ale societăţii civile, Guvernul României continuă să cheltuie banul public într-un mod total netrasparent. Rectificarea bugetară s-a făcut fără o dezbatere publică corespunzătoare. Mai mult, au grupat cultura cu recreerea şi religia, pentru nu putea calcula câţi bani se duc efectiv către cultele religioase. Aşa că ne întrebăm în interesul cui lucrează Guvernul? Pentru că dacă ar lucra în interesul cetăţeanului, ar rezolva probleme urgente, precum faptul că medicamentele pentru bolnavii de cancer nu sunt disponibile în România sau că mii de elevi învaţă în şcoli fără toalete”.

Toma Pătraşcu, preşedintele ASUR, susţine că demersurile repetate prin care s-a solicitat clarificarea acestui gen de finanţări nu au avut până în prezent rezultatele scontate. „Din păcate, de ani de zile ne confruntăm cu această problemă, atât la nivel naţional, cât şi local. Alocările de fonduri către culte se fac într-o manieră lipsită de transparenţă şi nu avem nicio evaluare independentă a modului în care sunt utilizate aceste fonduri. Mai mult decât atât, inclusiv surse din Departamentul de Stat pentru Culte ne-au declarat că nici Departamentul nu a reuşit să obţină din partea autorităţilor locale o imagine completă a finanţărilor acordate”, ne-a declarat Toma Pătraşcu.

Probleme mai vechi

În Timiş finanţările de acest gen au dus la numeroase discuţii încă de anul trecut, când administraţia judeţeană a alocat 100.000 de lei pentru construcţia celebrei Catedrale a Mântuirii Neamului, deşi în Timiş sunt zeci de biserici de patrimoniu, monumente istorice care se află într-o stare deplorabilă şi care ar necesita fonduri.

“Motivele alocării acestor bani sunt credinţa în Dumnezeu, dorinţa de a fi oameni, alături de ceea ce înseamnă biserica, aceasta fiind alături de oameni, indiferent de cult. Şi Timişul, unul dintre cele mai bogate judeţe, poate aloca suma de 100.000 de lei. Ne pare rău că nu am putut aloca suma cerută de Patriarhie, 300.000 de lei. Probabil că vor fi şi alte instituţii, alte judeţe, care vor aloca bani. Noi atât am putut să dăm”,  declara anul trecut preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin. Şi în acest an s-a propus alocarea unui sprijin financiar în sumă de 100.000 de lei.