După o reorganizare cu efecte dintre cele mai ciudate în sistemul vamal, o nouă permutare de acest gen se pregăteşte în zona de vest a ţării. ANAF intenţiobează să desfiinţeze Zona Liberă Arad Curtici, personalul urmând să fie redistribuit la Direcţia Regională Vamală Timişoara. Surse din mediul sindical spun că, dacă decizia este bazată doar pe indicatori temporari legaţi de un nivel scăzut de activitate, este aberantă.

Desfiinţare “în avanpremieră”

ANAF a solicitat, la sfârşitul săptămânii trecute, desfiinţarea Zonei Libere Arad Curtici, care este cea mai dezvoltată din România şi cu posibilităţile cele mai mari de atragere de venituri la bugetul de stat. . 

Astfel, într-o scrisoare din partea Direcţiei Generale a Vămilor, adresată preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, se propune desfiinţarea Zonei Libere, pe motiv că aşa prevede viitorul Cod Vamal al Uniunii Europene, aplicabil de anul viitor, şi că indicii de activitate sunt destul de scăzuţi. Reprezentanţii ANAF au mai precizat că se vrea să se relocheze vameşii de la Biroul Vamal de Frontieră Curtici în cadrul Direcţiei Regionale Vamale Timişoara, care se confruntă cu un volum mare de activitate.

Zona Liberă Curtici Arad are 27 de agenţi economici care activează în acest moment şi a avut profit de 5,8 milioane de lei în ultimii cinci ani, perioadă în care a virat la bugetul de stat taxe şi impozite de peste 9,5 milioane de lei.

După cum era de aşteptat, propunerea nu a fost de natură să bucure Consiliul Judeţean Arad. “Există investiţii importante acolo şi contracte in derulare, iar cei care vor sa desfiinţeze această zonă trebuie să ne ofere o soluţie”, declară preşedintele CJ Arad, Nicolae Ioţcu. Potrivit oficialului arădean, zona libera cunoaşte o creştere foarte mare în ceea ce priveşte volumul de schimburi,, motiv pentru care îşi pune întrebări legate de intenţiile ANAF.

În opinia sa, desfiinţarea Zonei Libere Arad Curtici este complet inoportună pentru că Statul riscă să piardă peste 20 de milioane de dolari prin modificarea contractelor, dar şi alte milioane de euro ca beneficii economice pentru bugetul naţional şi local. Măsura ar duce şi la desfiinţarea a peste 2.500 de locuri de muncă.

“Am primit semnale de la membrii de sindicat din zonă că s-ar dori desfiinţarea Biroului Vamal Curtici. Dacă decizia este motivată doar de faptul că activitatea acestui birou vamal s-a restrâns, mi se pare una aberantă. Nu putem impune agenţilor economici să aibă un anumit nivel de activitate. Dacă anul acesta activitatea din zonă este mai slabă, s-ar putea ca anul viitor situaţia să se schimbe radical. În plus că nu se ştie cum va arăta sistemul, ANAF fiind din nou în reorganizare. Şi ştim ce efecte a avut ultima reorganizare de acest gen”, ne-a declarat Voinea Negoiţă, vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor “Pro Lex”.

O reorganizare cu efecte contrare aşteptărilor

De nenumărate ori, sindicaliştii din sectorul vamal au atras atenţia asupra anomaliilor legate de procesul de reorganizare a structurilor Agenţiei Naţionale a Vămilor, proces viciat de multe nereguli şi în vestul ţării. Rezultatele au fost contabilizate oficial de Ministerul Finanţelor, care pare să fi ajuns la concluzia că efectele sunt dezastruoase, plecând de la scăderea încasărilor până la creşterea contrabandei. În urma reorganizării efectuate la ANV, proces finalizat prin reducerea unei treimi din numărul de posturi existente (de la un număr de 4.586 de posturi aflate pe statul de funcţii s-a ajuns la 3.159), efectele nu au fost de eficientizare a structurii, ci contrarii. Potrivit Ministerului Fi­nanţelor, după reorganizare nivelul în­casărilor a ajuns să fie foarte scăzut (68% din su­ma preconizată). În cadrul unor struc­turi organizatorice ale ANV, activi­ta­tea de control a fost aproape inexisten­tă. Activităţile de control ulterior al operaţiunilor vamale şi al inspecţiei fiscale (accizelor) s-au confruntat cu o evidentă lipsă de personal. Activitatea de control la frontieră, în special, la ni­velul specialiştilor în aparatura de con­trol (Roboscan), cât şi al echipelor cani­ne a fost îngreunată, chiar inexistentă pe alocuri, din cauza lipsei lucrătorilor. Reorganizarea a fost făcută într-o aşa manieră încât în vestul ţării au fost daţi afară şi agenţii specializaţi pe îndrumarea câinilor antidrog şi operarea dispozitivului de scanat tiruri Roboscan. Agenţii vamali care operau Ro­boscan au fost puşi pe liber pentru că li s-a dat aceeaşi grilă generală de concurs, deşi ar fi trebuit să dea exa­men din specializarea lor. Şi aşa s-a ajuns ca la un moment dat, la Moraviţa să nu mai existe niciun agent vamal timişean care să ştie să opereze Roboscan-ul. În ceea ce priveşte câinii anti­drog şi coordonatorii acestora, la Di­recţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara au fost daţi afară, în urma reorganizării, doi conductori de câini. Dintre câinii co­ordonaţi de aceştia, doi au fost consideraţi bătrâni şi daţi la casare, iar unul a fost predat unui alt conductor, deşi, de regulă, câinele nu ascultă de alt conductor.