Daniel Dăianu, la Timişoara: „UE nu echivalează cu zona euro. În zona euro este mult mai complicat să reziști”

Daniel DaianuFostul ministru de Finanțe, economistului Daniel Dăianu, a conferenţiat zilele trecute la Timişoara, vorbind despre „marele impas în Europa” şi despre ce poate face România. Amintind în acest context, printre altele, necesitatea unei analize a exigențelor și implicațiilor aderării la zona euro și la Spațiul Schengen, necesitatea stabilirii unei foi de parcurs cu obiective realiste și credibile, și a unei mobilizări eficiente a resurselor interne.

 

„Sistemele de educație și învățământ ar trebui privite ca fiind investiții, nu cheltuieli”

Economistul Daniel Dăianu, prezent la Timişoara – unde a susţinut o expunere, „Europa încotro?”, la la Universitatea de Vest – declară că imperativele care stau în fața României se leagă, pe de o parte, de ameliorarea ratei de absorbție a fondurilor europene și, pe de alta, de eficiența eforturilor orientate în direcția combaterii corupției. Fenomen care vulnerabilizează instituțiile statului și care îngreunează dialogul ce trebuie angajat cu reprezentanții UE, legat de viitoarea includere a României în spațiul Schengen și în zona euro.

Daniel Dăianu a reliefat spune că scăderea ratei investițiilor, la nivel național, a fost determinată și de amploarea fenomenului de corupție, o serie de firme mari manifestând o atitudine rezervată și optând pentru varianta de a sta în expectativă, până la stabilizarea situației. Tuturor acestor factori li se mai adaugă, spune el, economia subterană și fructificarea, mult sub potențial, a capacităților științifice și tehnologice de care România dispune. Și aceasta, inclusiv pe fondul subfinanțării cronice a sistemelor de educație și învățământ, despre care afirmă că ar trebui privite de către orice stat, ca fiind investiții, nu cheltuieli.

„Există un deficit de analiză în ce privește integrarea României în zona euro”

În ceea ce privește apartenența la Spațiul Schengen și la zona euro, fostul ministru al Finanțelor, în prezent membru al Academiei Române și membru în Consiliul de Administrație al BNR, a apreciat că, în acest moment, România se confruntă cu un deficit de analiză pe acest subiect – aspect semnalat recent, într-o intervenție publică, și de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În plus, spune el, ne confruntăm și cu o formă de demobilizare care ar fi efectul absenței unui proiect de convergență și a absenței unei foi de parcurs care să prevadă ținte clare, stabilite într-un mod realist și credibil. Daniel Dăianu susţine că, în România, nu există în dezbaterea publică, nici măcar de maniera sotto voce, analize aplicate despre ce înseamnă și ce presupune funcționarea zonei euro.

UE nu echivalează nici pe departe cu zona euro. UE este o arie care permite libera circulație a persoanelor. În zona euro este mult mai complicat să reziști”, a reliefat Daniel Dăianu, argumentând necesitatea inițierii unor dezbateri publice pe această temă, menite să evidențieze în ce măsură realitățile economice ale României pot răspunde sau nu rigorilor de funcționare ale zonei euro.

Cât despre stabilirea foii de parcurs a integrării României în zona euro, fostul ministru de Finanțe a subliniat că aceasta ar trebui umplută cu fond, nu cu forme, fiind necesară asumarea ulterioară a ei, printr-un efort de mobilizare colectivă, ce ar presupune inclusiv curajul asumării și formulării unor puncte de vedere proprii, după modelul alte state, cum ar fi Polonia, Ungaria sau Cehia.

Daniel Dăianu a mai subliniat că o analiză și o atitudine realistă în raport cu ceea ce a desemnat a fi „un pictorial cu nuanțe cenușii al Europei” trebuie să pornească de la definirea clară a țintelor propuse și să nu subestimeze actuala noastră poziție în UE și în NATO. Întrucât „nu e o întâmplare faptul că există pe teritoriul României baze militare. Acest fapt dovedește că există vectori militari compatibili cu partenerii noștri strategici și că există încredere în capacitatea de funcționare a unor instituții”.

„UE, un big push pentru România”

Drapel UEA doua parte a dezbaterii a fost alocată lansării celui mai recent volum al acestuia, publicat la Editura Polirom, Marele impas în Europa. Ce poate face România?.

Evocând conținutul recentei lucrări publicate de Daniel Dăianu, profesorul universitar Silviu Cerna, de la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor a UVT, a apreciat că autorul cărții nu evită problema excepționalismului românesc. Aspect tratat, însă, într-o manieră echilibrată, pusă la adăpost de eventualele abordări cu caracter maniheist, ce pot oscila amplu, de la tratarea cu indulgență până la, dimpotrivă, tratarea cu intransigență a acestui fenomen, despre care a apreciat că pare a face parte integrantă din structura noastră identitară. Silviu Cerna a mai reliefat că Daniel Dăianu nu ocultează, nu relativizează și nici nu scuză tarele societății românești, şi aceasta în contextul în care, „dependența de tare pare a fi o chestiune ineluctabilă, care marchează atitudinea românilor de acum și până la Judecata de Apoi”. Dimpotrivă, spune el, Daniel Dăianu face referire, în cuprinsul cărții sale, la necesara mobilizare a resurselor interne și la maniera în care sectoarele public și privat trebuie să se susțină reciproc, pentru a identifica doza necesară de implicare a fiecărui factor, menită, astfel, să facă lucrurile să funcționeze.

Silviu Cerna și-a expus și propriul punct de vedere, care rezidă într-o formă de scepticism cu privire la rolul benefic al intervenției statului. Şi a precizat că, deși asumă importanța factorului politic și nu pledează pentru un laissez-faire absolut, apreciază că orice formă de intervenție a statului în această ecuație trebuie să dea dovadă de inteligență, flexibilitate și adecvare la principiile economiei de piață și ale statului de drept.

Profesorul universitar Bogdan Dima, de la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor a UVT, și-a construit intervenția pornind de la o seamă de considerații legate de existența sau inexistenţa unei crize a teoriilor economice. În general, din perspectiva profesiei, tindem către o abordare autistă, care ne izolează de comunicarea cu societatea”, spune acesta, adăugând că este importantă o poziționare onestă în raport cu provocările realității actuale, care relevă faptul că străbatem „o criză structurală și de proiect”.

Bogdan Dima și-a nuanțat punctul de vedere prin aceea că „trebuie stabilit dacă apărăm o comoară gnoseologică a profesiei noastre sau asumăm un efort de regândire a unor elemente cheie ale actualei paradigme”, pe care a desemnat-o a fi ortodoxia economică. Acest efort de regândire, spune l, este impus inclusiv de responsabilitatea socială pe care dascălul o are față de propriii studenți și care îl obligă la înzestrarea studenților cu o gândire critică, menită să le îngăduie acestora adecvarea la problemele reale ale societății în care trăiesc.

Modul în care transmitem informațiile depinde și de acuratețea și de corectitudinea poziționării noastre față de studenții noștri”, a mai apreciat, în context, profesorul universitar Bogdan Dima, care a adăugat că această onestitate în abordare ar implica faptul că trebuie admisă existența unei divergențe între predicții și realitate. Subliniind eșecul teoriilor și predicțiilor economice de a anticipa realitatea, a semnalat faptul că „realitatea a dat dovadă de impolitețea de a nu se potrivi cadrului trasat de niște teorii perfecte”.

Expunând succint câteva argumente în sprijinul uneia dintre tezele dezvoltate în cuprinsul cărții sale, Daniel Dăianu a precizat că, pentru a echilibra zonele de iraționalitate caracteristice naturii umane, este necesar să existe reguli ale jocului, menite să salveze economia de piață și democrația. Și aceasta întrucât, în caz contrar, sub imperiul unei nereglementări dictate de principiul laissez-faire, se pot crea spații de extremism, așa cum au fost, spre exemplu, în trecut, cele care au pus în mișcare camerele de gazare.

În ceea ce privește impactul pe care UE l-a avut asupra României, Daniel Dăianu a apreciat, evocând conținutul teoriei Big Push, enunțată, în 1943, de economistul Paul Rosenstein-Rodan, că „UE a oferit un big push României”. Care, însă, deși necesar, nu este, în perspectivă, și suficient, impunându-se și mobilizarea resurselor interne, nu doar a celor de natură materială, ci, în primul rând, a celor de natură umană. Și, a mai relevat Daniel Dăianu, de-a lungul istoriei României, în efectele teoriei Big Push au fost investite speranțe și în momentul istoric 1848, și la înfăptuirea Marii Uniri, dar și în perioada interbelică.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis