Pe fondul creşterii semnificative, în România, a numărului de imigranți fără forme legale, un senator USR de Timiş a vizitat Centrul pentru Refugiaţi de la Timișoara, pentru a vedea care sunt problemele cu care se confruntă atât reprezentanții centrului, cât și cei cazaţi aici şi pentru a informa ulterior autoritățile, solicitându-le să identifice soluții de rezolvare a lor.

În ultima vreme, pe teritoriul României s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de imigranți fără forme legale. O parte dintre aceștia au fost depistați recent, inclusiv pe raza municipiului Timișoara, manifestându-și intenția de a-și continua drumul înspre țări din Europa Occidentală.

La Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara sunt cazate, în prezent, 170 de persoane, dintre care aproximativ 70% sunt kurzi din Irak. Dintre acestea, doar aproximativ 5% intenționează să solicite azil în România. Un element de noutate în ceea ce privește persoanele recent sosite în România este reprezentat de numărul mare de copii veniți cu familiile lor.

Senatorul USR de Timiș Nicu Fălcoi, secretar al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, a vizitat, la finalul săptămânii trecute, Centrul pentru Refugiaţi de la Timișoara, unde s-a întâlnit cu directorul centrului, Gabriel Vasilescu, și cu directorul adjunct, Robert Valentin Gurgu. Nicu Fălcoi transmite că a dorit să afle care sunt problemele cu care se confruntă atât reprezentanții centrului, cât și cei cazaţi aici, pentru a informa ulterior autoritățile, solicitându-le să identifice soluții de rezolvare a lor.

Printre problemele cele mai stringente identificate se numără:

1. Deficitul acut de personal, motiv pentru care angajații centrului fac față cu dificultate fluxului în creștere de imigranți. În acest moment, centrul funcționează cu doar două treimi din totalul personalului prevăzut. Asistența medicală este asigurată de un singur medic, angajat în regim de prestări servicii (câte patru ore, de două ori pe săptămână), iar dintr-un total de patru posturi de asistent medical numai unul este ocupat, existând premisa ocupării încă unui post în perioada imediat următoare.

2. Statul de funcții este deficitar (și defectuos întocmit), fiind prevăzute doar o funcție de director și alta de director adjunct. Nicu Fălcoi spune că în organigramă nu sunt prevăzute alte funcții de conducere subordonate acestora, motiv pentru care este extrem de dificilă acumularea de experiență și formarea de cadre cu competența necesară pentru a putea prelua atribuții specifice unei poziții de conducere. Şi opinează că, în condițiile intensificării activității centrului, una dintre nevoile identificate ar fi aceea legată de înființarea unei funcții de șef de birou. 

3. Procedura birocratică necesară întocmirii dosarelor este foarte dificilă, fapt care îngreunează și mai mult activitatea angajaților centrului. Spre exemplu, spune senatorul USR Timiş, sunt necesare opt numere de înregistrare, când ar fi suficient doar unul singur, așa cum se procedează în cazul dosarelor penale. Această problemă, mai spune el, s-ar putea soluționa printr-un ordin de ministru.

4. Absența fondurilor necesare pentru igienizarea spațiilor.

5. Starea în care se află mașinile de intervenție este precară. Acestea sunt extrem de uzate, având o vechime de 15 ani. „Problema ar putea fi soluționată de către serviciul specializat al MAI, care ar trebui să înzestreze centrul cu cel puțin două mașini. Din discuțiile purtate, a rezultat că în parcul auto al MAI ar exista autoturisme care ar putea fi alocate centrului”, declară Nicu Fălcoi.

6. Absența echipamentului de protecție adecvat. Nicu Fălcoi spune că au existat situații în care au fost atacați lucrătorii centrului.

7. Spațiile de lucru destinate angajaților sunt insuficiente.

8. Rețeaua IT este subdimensionată și poate ceda în orice moment. Modernizarea acesteia, afirmă senatorul USR de Timiş, ar necesita alocarea unei a aproximativ 60 000 de euro.

9. Solicitările intense, mai ales în această perioadă, precum și insatisfacțiile de ordin financiar cauzate de omiterea aplicării sporului pentru muncă operativă (spor aplicat angajaților MAI care desfășoară activități operative). Acești factori, coroborați cu alți factori de stres generați de specificul activității, reprezintă o parte dintre motivele pentru care angajații MAI nu își doresc să lucreze în cadrul centrului, afirmă Nicu Fălcoi.

Acesta anunţă că, imediat după reluarea activității Parlamentului, va semnala aceste probleme colegilor lui din Comisia de apărare și reprezentanților MAI și va iniția demersuri pentru soluționarea aspectelor ce țin de competența structurilor subordonate acestei comisii.

Nu toate problemele își vor putea găsi rezolvarea imediat, atrage atenţia senatorul Nicu Fălcoi: „Mă refer aici la problema legată de neaplicarea sporului pentru munca operativă, a cărei cauză voi încerca să o aflu prin intermediul unei interpelări. Iar pentru simplificarea hățișului birocratic care îngreunează în acest moment întocmirea dosarelor este nevoie de viziune și competență, dar și de voință politică”.

Judecând după evidențe, mai spune Nicu Fălcoi, „mă tem că în niciuna din aceste privințe nu putem conta prea mult pe reprezentanții majorității politice”.