Guvernul nu pare dispus să crească numărul centrelor de primire a refugiaţilor, având mai degrabă planuri de extindere a centrelor existente. Ceea ce înseamnă că Timişoara va rămâne o destinaţie predilectă pentru următoarele valuri de refugiaţi.

O mare necunoscută

Atentatele comise în ultima perioadă în spaţiul european nu au rămas fără ecouri şi în cazul autorităţilor române, Ministerului Afacerilor Interne solicitându-i-se să precizeze câţi refugiaţi mai trebuie să primească în perioada următoare România şi unde vor fi repartizaţi aceştia.

„Având în vedere faptul că România a tăcut în problema cotelor obligatorii de refugiaţi, unii cetăţeni români şi deloc puţini la număr se interesează dacă, odată cu refugiaţii de război, şi-au găsit loc în taberele româneşti de refugiaţi şi persoane însufleţite de fundamentalism religios”, se menţionează într-o petiţie oficială transmisă pe această temă MAI.

Conform aceleiaşi solicitări, „îngrijorarea a cuprins teritoriul României, ferit până acum de evenimente specifice terorismului modem şi datorită faptului că, în ţara, sunt numeroase centre universitare în care studenţii de origine arabă îşi desfăşoară cursurile de specializare aşa încât, există temerea ca nu cumva, aceştia să interacţioneze cu elemente rebele specializate în prozelitism pentru mişcările de tip ISIS.”

Reprezentanţii MAI au răspuns recent la aceste solicitări, menţionând că, „în conformitate cu sarcinile asumate, România are obligaţia de a reloca de pe teritoriile celor două state un număr de 6,175 de persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională.”

Conform aceluiaşi răspuns oficial, Timişoara va rămâne şi în perioada următoare o destinaţie predilectă pentru refugiaţi: „După sosirea în România, pe timpul parcurgerii procedurii de azil, dar şi după obţinerea unei forme de protecţie, persoanele relocate vor fi cazate într-unul din cele şase centre regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil aflate în administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări, dispuse în Bucureşti, Şomcuta Mare (judeţul Maramureş), Rădăuţi (judeţul Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Timişoara.”

Deocamdată nu sunt vizate alte zone pentru amenajarea unor astfel de centre, existând intenţii doar legate de extinderea celor existente. „Pe termen mediu şi lung, se are în vedere creşterea capacităţii de cazare a unor centre regionale de proceduri şi cazare pentru solicitanţii de azil, sens în care la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări se întreprind acţiuni pentru identificarea soluţiei optime care să asigure implementarea acestui demers”, este poziţia oficială a MAI.

„Nu cred că Timişoara e cea mai bună opţiune”

Fost membru al Brigăzii Anti Teroriste din SRI şi consilier local, timişoreanul Petrică Folică este de părere că Timişoara nu este cea mai bună opţiune pentru cazarea unei părţi considerabile din următoarele valuri de refugiaţi.

„Cred că Guvernul ar trebui să reloce refugiaţii într-o zonă mai puţin expusă, ţinând cont de apropierea de graniţă. În plus, Timişoara este oraş universitar şi viitoare Capitală Culturală Europeană, or în cazul multor refugiaţi chiar nu ştim cine sunt aceşti oameni, ce calitate au, ce cetăţenie, pentru că mulţi vin fără niciun fel de acte. Să nu uităm că, potrivit unor informaţii din zon, unii din aceşti oameni care ajung aici ca şi refugiaţi trec prin filtrele unor organizaţii teroriste”, susţine Petrică Folică.

Acum doi ani, nemulţumiţi de lipsa de reacţie a Guvernului, câţiva reprezentanţi ai Consiliului Local au cerut conducerii Primăriei Timişoara să solicite de la nivel central informaţii clare cu privire la măsurile care se vor lua şi la canalele de sprijin în eventualitatea în care Timişoara s-ar trezi confruntată cu o criză a refugiaţilor similară celei din Budapesta.

Acele informaţii nu au mai parvenit pe plan local.

„Nu mi-aş dori ca în loc să ne ocupăm de problemele pe care le avem şi în Timişoara şi în judeţul nostru şi în întreaga ţară, să ne ocupăm de problemele altora. Sigur că unele obligaţii derivă din apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi, câtă vreme suntem şi parte la decizii, indiferent dacă deciziile sunt în acord cu punctele noastre de vedere ca stat, sau nu, atunci trebuie să le şi respectăm. Altminteri nu e în regulă să fim consideraţi ţară de mâna a doua, care execută pur şi simplu ce i se ordonă şi să ne complicăm existenţa şi aşa complicată, ocupându-ne de alţii, când îi avem pe ai noştri destui”, declara pe acest subiect primarul Nicolae Robu.