Proaspăt recepţionată, deşi e în folosinţă de ani buni, porţiunea de autostradă A1 Arad – Timişoara este afectată de greşeli de proiectare majore, care au fost trecute cu vederea în toate stadiile construcţiei. Ultima revelaţie este legată de un torent subteran, care face ca la kilometrul 30 să ţâşnească  apă din asfalt.

Recepţie pe repede înainte

Recepţionată zilele trecute, după ani de zile de folosinţă, segmentul de autostradă A 1 Arad – Timişoara este afectat de deficienţe majore de calitate. Acestea sunt menţionate într-un raport înaintat de societatea Egis Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale încă din toamna anului 2015.

Multe dintre aceste deficienţe sunt legate de greşeli majore de proiectare, dintre care cea mai gravă se referă la descoperirea unor infiltraţii masive ale apelor, pe o porţiune lungă de sute de metri. Rezolvarea problemei ar fi necesitat lucrări de modificare a sistemului de drenaj care însă nu au fost făcute de către antreprenor.

Conform analizei realizate de societatea Egis, sursa apei izvorâte în mijlocul autostrăzii în zona kilometrului 30+100 m provine din sectorul de autostradă km 30+800. Pe toată această lungime autostrada are o pantă de 1% coborâre spre zona în care ţâşneşte apa din asfalt, în special toamna. Inginerii au recomandat lucrări de remediere în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro.

Chiar şi aşa, CNADNR a preferat să facă recepţia decât să impună constructorului refacerea sistemului de drenaj pe un kilometru. Efectuarea recepţiei la expirarea garanţiei permite firmelor executante să îşi recupereze ultima parte a garanţiei de bună excuţie, respectiv cinci milioane de euro, adică 5% din valoarea totală a contractului, de 480 de milioane lei.

“Timp de doi ani, problemele privind infiltrarea apei pe partea carosabilă au fost monitorizate de inginer şi antreprenor, iar când a fost cazul în această perioadă s-au făcut reparaţii de urgenţă. Unele din aceste probleme au reapărut la începutul toamnei din anul 2015 şi s-au transformat în gropi care vor necesita din nou urgent reparaţii”, se arată în raportul înaintat CNADNR.

“Şi lucrările de asfaltare de pe unele tronsoane s-au făcut foarte rapid, pentru a se termina înainte de această recepţie de zilele trecute”, ne-a declarant Teodor Tudur, fost şef al Poliţiei Autostrăzi Vest.

Probleme vechi

Răzgândirile şi reproiectările care au marcat realizarea tronsoanelor autostrăzii A1 în vestul ţării, în special pe porţiunea Lugoj – Deva nu s-au terminat, Ministerul Transporturilor primind în ultima perioadă mai multe semnale legate de faptul că descărcările de trafic către oraşele mari de pe porţiunile finalizate ale Autostrăzii A1 nu sunt suficiente sau sunt proiectate extrem de prost.

Ministerul Transporturilor a răspuns recent la aceste interpelări, precizând: „Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are în vedere realizarea unui studiu de prefezabilitate pentru identificarea unor posibile noduri rutiere pe autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, Sibiu – Deva – Lugoj – Arad care să facă legătura cu oraşele importante.”

Acest anunţ cu privire la intenţia prefezabilităţii ar fi fost normal într-o fază premergătoare, cel mult incipientă a lucrărilor, nu acum, când o bună parte din tronsoane sunt finalizate sau în execuţie de ceva vreme. Pentru că acest lucru înseamnă noi tergiversări ale lucrărilor derulate, şi noi restricţii şi limitări de viteză pentru tronsoanele de autostradă finalizate unde se vor proiecta aceste noi descărcări de trafic. De fapt, această „re-reproiectare” a formei autostrăzii este în spiritul modificărilor, şi concepţiei „merge şi aşa” care au caracterizat lucrările încă de la primele tronsoane, precum cel al celebrei porţiuni Arad – Timişoara.