Teatru

Crize sau încă o poveste de dragoste

De Mihai Ignat 

Un concept de Roberta Popa Ionescu

Studio “Uţu Strugari”, 25 februarie, ora 19

Salată cu leuştean

Premieră

De Peter Shaffer 

Un spectcaol în regia artistică a lui M.Chris.Nedeea

Salata şi leuşteanul le prezintă pe Lettice Duffet, expertă în gastronomia şi istoria elisabetană şi o entuziastă consumatoare de teatru, pe aparent rigida inspectoare de la Asociaţia de Conservare a Monumentelor Istorice Lotte Schöen şi improbabila, extraordinara şi teatrala (la propriu) prietenie dintre ele.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 26 februarie şi 1 martie, ora 19

O scrisoare pierdută

De I. L. Caragiale

Un spectacol de Ada Lupu

Campanie electorală undeva, în provincie. Avocatul Nae Caţavencu vrea să fie ales cu orice chip, drept pentru care nu se sfieşte să îl şantajeze pe Tipătescu, tânărul prefect al judeţului, cu scrisoarea de amor pierdută de iubita lui, Zoe Trahanache, soţia şefului local al partidului, “prezident în numeroase comitete şi comiţii”. Zoe se foloseşte de toate argumentele să îşi convingă iubitul şi soţul să cedeze şantajului şi, deşi izbuteşte, politica “de la centru” impune un necunoscut: Agamemnon Dandanache. Între timp, versatul Trahanache nu stă degeaba, balanţa se înclină în sens invers, şantajistul devine şantajat, şedinţa de numire oficială a candidatului se încheie cu o bătaie organizată de poliţistul Pristanda în înţelegere cu “şeful”, iar Caţavencu îşi pierde pălăria în care ascunsese scrisoarea buclucaşă care, cu inocentul ajutor al cetăţeanului turmentat, ajunge din nou în posesia frumoasei şi necugetatei Zoe.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 27 februarie, ora 19

Un Romeo şi o Julietă. Un scandal urban

După W. Shakespeare 

Un concept de Laura Avarvari

Studio “Uţu Strugari”, 28 februarie, ora 19

Cabaret

Premieră

De Joe Masteroff

Un spectacol pe muzică de John Kander şi versuri de Fred Ebb

În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânără cântăreață şi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrăgosteşte de americanul Cliff Bradshaw, al cărui vis este să devină scriitor de romane. Alături de ei, deşi la o vârstă înaintată, domnişoara Schneider şi domnul Schultz îşi trăiesc delicata poveste de dragoste, care însă nu se poate concretiza prin căsătorie, deoarece el este evreu. Între umor şi resemnare, între ludic şi decadent, între vise împlinite şi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic şi social a cărui influenţă este abia la început. 

Un spectacol cu supratitrare în limba română, în regia lui Răzvan Mazilu

Teatrul German de Stat Timişoara, Sala TGST, 27 şi 28 februarie, ora 19.30

Filarmonică

Concert simfonic

Un spectacol realizat cu sprijinul Asociației Culturale România – Korea şi al Uniunii Compozitoarelor din Coreea de Sud, dirijat de Marius Hristescu

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 26 februarie, ora 19

Concert vocal-simfonic

Un spectacol susţinut de pianistul Sorin Petrescu, dirijat de Marius Hristescu, şi de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea

În program sunt incluse lucrări de M. Negrea (Tarantella), Fr. Liszt (Concerto pathétique  S. 258), L. Bernstein (The Masque din Simfonia nr. 2), P.I. Ceaikovski (Suita Spărgătorul de nuci Op. 71a) şi A. Borodin (Dansurile Polovtiene, din Cneazul Igor)

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 28 februarie, ora 19

Expoziţii

În căutarea ţărmului pierdut

Expoziţie personală de pictură a artistului Mihai Teodor Olteanu

Galeria Helios, din P-ţa Victoriei nr. 6

Trup cu peşti

Expoziţie de pictură a artistei Silvia Moldovan

„Într-o lume saturată de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaţie la recuperarea interiorităţii. Pictura ei invită la reflecţie tăcută, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturată” de  agresivitate, gesticulaţie largă şi zgomot.

Expoziţia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artişti, asumată de către Fundaţia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câştigat în anul 2012  Premiul special al Fundaţiei Triade, constând în organizarea unei expoziţii personale la Galeria Triade.

Galeria Triade

Sigmar Polke – Muzică de origine necunoscută

O expoziţie care include lucrări ale unuia dintre cei mai renumiţi pictori germani ai artei contemporane, Sigmar Polke, în organizarea Institutului pentru Relaţii Externe

Centrul Cultural German Timişoara, până în 2 martie

Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor

Expoziţia descriptivă Herta Müller, Cercul drăcesc al cuvintelor, realizată de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferă prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje şi fragmente extrase din actele Securităţii o privire asupra operei şi vieţii scriitoarei şi laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. O faţetă mai puţin cunoscută public a vieţii şi muncii acesteia şi parcursul vieţii autoarei, începând cu copilăria petrecută în Banat şi până la decernarea Premiului Nobel sunt dezvăluite în cadrul expoziţiei.

Herta Müller s-a născut în anul 1953, în satul bănăţean Niţchidorf, şi a studiat germanistica şi romanistica la Timişoara. Pe parcursul mai multor ani, ea a fost constant acostată de Securitate, fiind marcată de urmăririle şi constrângerile sistemului comunist. În  anul 1987 a emigrat în Republica Federală Germania. De România nu s-a putut însă desprinde în totalitate niciodată. Chiar şi la mult timp după sfârşitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul  deosebit de a reprezenta propriile experienţe şi prin modul de a ilustra în operele ei situaţii dramatice, Herta Müller este pe plan internaţional una dintre cele mai apreciate autoare. În 2009, a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură.

Sala Barocă a Muzeului de Artă Timişoara, până în 5 martie, zilnic, de marţi până duminică, în intervalul orar 10 – 18.

Prefigurări

Expoziţie de pictură şi grafică de şevalet a artistei plastice Carmen Bayer
Sunt expuse lucrări în tuş (unele păstrând velaturi de cafea) şi o serie de lucrări în ulei pe pânză, a căror cromatică prefigurează fragil siluete într-un sens ce capătă profunzime.
Conceptul expoziţional  suprinde femininatea în valenţele ei cele mai delicate, revelate în curgerea discretă a tuşului, în pete sau texte ce se pierd în contururi, contururi ce sugerează poeme.

Centrul de Informare Turistică Timişoara, str. Alba Iulia nr. 2, până în 12 martie, de luni până vineri, între orele 9 – 18 şi sâmbăta, de la 10 la 15.

Apa II

Expoziţie a artistului Constantin Răducan

“Constantin Răducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului şi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiţie şi magie. A desena apa este un pariu ambiţios pentru orice artist, Constantin Răducan o face cu lejeritate şi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuş, marker sau acuarelă. Forţa liniei şi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepătrund ca într-un haiku, unde observaţia şi puterea de sinteză fuzionează reciproc şi se echilibrează împreună. Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încărcate de metaforă, desenele lui Răducan sunt un amestec de fragilitate şi vigoare, de linişte şi tumult – esenţa intrinsecă apei şi ce imensă forţă generatoare poartă în sine însăşi”, spune Dana Sarmeş.

Fundaţia Rubin, până în 20 martie

Expoziţie Josef Koudelka

În această primăvară, Timişoara va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrări ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka vor fi prezentate la Timişoara într-o expoziţie organizată de către Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureşti.

În timpul celor şapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstă de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuşit ulterior să le scoată din ţară, emigrând în Franţa. Fotografiile lui au fost publicate de agenţia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaţionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menţiona numele autorului. În acelaşi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim“ medalia de aur Robert Capa.

Deşi nu mai lucrase până atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice şapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate şi sunt considerate astăzi lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este  unul dintre cei mai importanţi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaţiunii, nr. 8 – 12, 6 martie – 6 aprilie, de marţi până duminică, între orele 10 – 19. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 6 martie, de la ora 18, în prezenţa artistului.

Spectacol

Cântece de război şi pace

Un spectacol susţinut de Emil Kindlein, care propune un spectacol concept în care se împletesc muzica, poezia şi elemetele teatrale.

Spectacolul, organizat de Ambulanţa Culturală în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, este structurat în jurul poeziilor lui Ion Minulescu, Nichita Stănescu, Al. Macedonski, Mihai Eminescu dar si a unor poeti contemporani ca Eugen Adrian Filip sau pe texte de Emil Kindlein. Scena studio a Casei Artelor, decorul minimal, mişcarea scenica şi cuvântul rostit sunt elemente ce construiesc acest spectacol.

Sala Studio a Casei Artelor, 26 februarie, ora 19

Concert

Trup şi suflet

Cele mai frumoase piese Celelalte Cuvinte se vor auzi în variantă acustică, la Timişoara. Trupa Celelalte Cuvinte a pregătit un repertoriu deosebit pentru concertul acustic “Trup şi Suflet”, ce va avea loc în data de 28 februarie, la Casa Studenţilor din Timişoara.

Piese ca Scrisori iubite, Cina dragonului, Între vise, Stem, Stele, Cel din răsărit, Despărțire, Comoara, Dacă vrei sau Iarbă prin păr vor fi răstălmăcite de cei patru muzicieni legendari în varianta acustică, fiind cântate aşa cum n-au mai fost auzite niciodată de către publicul timişorean.

Membrii trupei spun că sunt nerăbdători şi emoţionaşi de revederea cu fanii din Timişoara, cu atât mai mult cu cât primul concert Celelalte Cuvinte, susţinut în urmă cu peste 32 de ani, la Casa de Cultura a Studenţilor, este considerat actul oficial de naştere al trupei. “Fiecare concert din Timişoara este special pentru noi. Căldura cu care suntem primiţi de către fani este de multe ori copleşitoare. Aşteptăm cu nerăbdare să prezentăm conceptul de rock acustic Trup şi Suflet pe scena de la Casa Studenţilor şi sperăm că va fi apreciat de către fani”, declară Călin Pop (voce, chitară).

Tiberiu Pop (claviaturi) are o amintire cu totul specială, legată de Timişoara şi de Casa Studenţilor. Aici a avut loc încă o întâmplare care şi-a lăsat amprenta asupra carierei sale şi a Celelalte Cuvinte, pentru totdeauna:  “În data de 13 decembrie 1986, trupa aniversa cinci ani de la înfiinţare, prin două concerte susţinute la Timişoara, în Casa de Cultură a Studenţilor. Spectacolul începea cu Fără Cuvinte, piesa la care Marcel avea o partitură de pian. În cea de-a doua zi, Marcel era în sală, la mixer, făcând nişte reglaje. Mi-a spus să cânt ceva la pian, să vadă cum sună pe sală. Am cântat începutul de la Fără Cuvinte, aşa cum l-am simţit eu. După reglaje, Tinu i-a întrebat pe băieţi dacă sunt de acord să deschid eu cea de-a doua seară cu partitura de pian. Marcel a răspuns în stilul caracteristic: Daaa, numa' să fie în gamă… Acea partitură a deschis a doua seară aniversară şi avea să deschidă noul album al trupei. Devenisem membru Celelalte Cuvinte!”

Tot în oraşul de pe Bega, în 1984, Celelalte Cuvinte participau la un festival, ce se ţinea în Parcul Rozelor.

„Programul a fost decalat şi am apucat să cântăm doar câteva piese, restricţiile de oră impuse de Miliţie, la vremea aceea, fiind drastice. Publicul ne chema înapoi, la bis, dar noi nu mai aveam voie să urcăm pe scenă. Însuşi primarul de atunci, secondat de forţele de ordine, ne interzicea acest lucru. Drept urmare, publicul, în cel mai spontan mod posibil, a început să cânte Deşteaptă-te române, un lucru interzis la vremea aceea. Practic, spectatorii au înfruntat sistemul, ca să susţină trupa Celelalte Cuvinte. Am fost toţi foarte mişcaţi”, îşi aminteşte Călin Pop.

Vitrina cu cărţi

“Conversaţie la Catedrală”, Mario Vargas Llosa (Ed. Humanitas)

Catedrala invocată de Mario Vargas Llosa nu este locul sacru al reculegerii, în care sufletul îşi găseşte liniştea, refugiul solitar, împăcarea. Ironic şi paradoxal, acest nume îl poartă o crâşmă mizeră de la periferia Limei anilor '60, cu mese şchioape, cu fum de ţigară şi mirosuri grele, cu gesturi şi vorbe obscene. Iată fundalul pe care se desfăşoară conversaţia celor doi protagonişti, proveniţi din categorii sociale diferite, dar pe care îi revoltă absurdul aceleiaşi lumi în descompunere. 
După cum au subliniat criticii, prin această carte Llosa a izbutit să creeze romanul total. Creaţia lui are o arhitectură amplă şi măreţia unei catedrale.

„Papagalul verde”, Martha Bibescu (Ed. Polirom)

La nouă ani, poţi să iubeşti atât de tare, încât, dacă iubirea îţi e luată, să nu mai vrei să iubeşti deloc, niciodată, pe nimeni. Şi ce dacă iubeşti un papagal preţios şi verde, care te-a ales dintr-odată, într-o dimineaţă anume, şi s-a aşezat pe mâneca hăinuţei tale? Iubirea cea mare e iubirea cea mare, singură, pe viaţă. Papagalul verde, unul dintre romanele celebre ale prinţesei Martha Bibescu, e povestea unei fetiţe care, trăind într-o casă lipsită de iubire, se îndrăgosteşte pentru totdeauna de o pasăre. E o dragoste care se împlineşte prea târziu, aşa cum prea târziu se întâmpla toate în viaţa ei, umbrită de amintirea unui frate dispărut şi de „păcatul cel mare“ al părinţilor. Şi, când tot ce ţi se întâmplă e pus sub semnul unei voinţe vechi, venite din străbuni, doar o iubire mare te mai vindecă. Asta dacă nu e şi ea parte din blestemul strămoşesc…

„Limonov”, Emmanuel Carrère (Ed. Trei)

Limonov nu este un personaj de ficţiune. El există. A fost un haiduc ucrainean, idol al underground-ului sovietic, cerşetor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan, scriitor la modă parizian, soldat pierdut pe undeva, prin Balcani şi, acum, în imensa harababură postcomunistă, bătrân şef carismatic al unui partid al tinerilor desperados. Personal, se consideră un erou, dar poate fi socotit şi un ticălos. “Viaţa lui romanescă şi periculoasă spune ceva. Nu doar despre el, despre Limonov, nu doar despre Rusia, ci despre istoria noastră, a tuturor, de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial încoace”, spune Emmanuel Carrère.
Roman biografic sau biografie ficţionalizată, cartea lui Emmanuel Carrère reconstruieşte viaţa unui personaj real, ivit parcă din paginile unei cărţi. Un personaj excentric, ambiguu, evaziv şi schimbător, cu o viaţă aproape neverosimil de aventuroasă, care îi permite autorului să traseze un portret convingător al Rusiei din ultimii cincizeci de ani şi în acelaşi timp să se lanseze într-o explorare uimitoare a paradoxurilor condiţiei umane.

Ca artist şi politician, Limonov este, fără îndoială, unic şi complex – un adevărat fenomen rusesc, o reflectare a intensităţii neobişnuite ce defineşte viaţa în Rusia. Şi, aidoma ţării din care vine, tocmai contradicţiile sale îl fac atât de viu.
Intimistă, perspectiva lui Carrère este totodată istorică, ridicând în jurul eroului său echivoc şi temerar o vastă şi vibrantă scenă de teatru: U.R.S.S.-ul izolat din anii lui Brejnev, apoi dezagregarea comunismului şi, în fine, aruncarea Rusiei în capitalismul mafiot şi într-un haos de proporţii. Carrère nu-şi asumă niciodată poziţia de judecător, însă ştie să insereze în amplul său roman de aventuri puternic ancorat în real meditaţii profunde asupra destinului atât al individului, cât şi al civilizaţiilor.