Timp liber

Teatru

Un Romeo si o JulietaUn Romeo şi o Julietă – Scandal urban

După W. Shakespeare

Un concept de Laura Avarvari

Studio “Uţu Strugari”, 4 martie, ora 19

M-am hotărât să devin prost

După Martin Page 

Un spectacol de Antonella Cornici

M-am-hotarat-sa-devin-prostAntoine, 25 de ani, geniu, se simte exclus din lumea contemporană de însăşi inteligenţa lui. Deprimat şi singur, încearcă diferite metode să devină mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneşte pe un drum complet anti-iniţiatic, încearcă să se integreze: n-a băut în viaţa lui – vrea să ia lecţii de alcoolism; nu ştie ce e moartea – ia lecţii de sinucidere. Dar orice problemă are o soluţie. O poveste plină de haz, M-am hotărât să devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantă cu psihicul uman.

Studio “Uţu Strugari”, 5 şi 9 martie, ora 19

Viaţa e vis

După Calderón de la Barca 

Un spectacol de Mihai Măniuţiu

Regele Basilio visează. Iar visul-prevestire îi arată că fiul său, Segismundo, va fi un monstru, un paricid, un uzurpator. Moartea reginei la naşterea copilului îi întăreşte convingerea şi, ca să preîntâmpine dezastrul, îl izolează de lume. Băiatul creşte singur, ca un animal turbat, plin de ură şi resentimente. Păzit şi, în acelaşi timp, educat de Clotaldo, singura figură umană pe care o cunoaşte, lipsit de orice repere sociale şi emoţionale, Segismundo devine, într-adevăr, monstrul pe care îl visase tatăl său cu mulţi ani în urmă. Dar regele Basilio începe să se îndoiască, să-şi pună întrebări. Savant nebun, face un experiment: îl aduce pe fiul său la palat, sub efectul unui narcotic, iar când se trezeşte pretinde că totul a fost un vis, că nimic din ce-a trăit până acum n-a fost adevărat. Dezlănţuit, Segismundo face doar ceea ce ştie: urăşte, ucide. Regele îl trimite din nou în viaţa lui de dinainte, unde Clotaldo îl convinge, încă o dată, că totul a fost un vis. Dar poporul a aflat de existenţa lui şi îşi vrea prinţul, se răscoală, înfrânge armata lui Basilio şi-l urcă pe tron. Înţelelpţit de visele vieţii lui, Segismundo pune în balanţă destinul şi liberul arbitru, şi, câtă vreme totul este o iluzie, decide că vrea ca în acest vis să fie un rege bun, un om generos.
Viaţa e vis (1635) este una dintre marile poveşti ale lumii, o metaforă despre perpetua iluzie care este viaţa.

Teatrul Naţional Timişoara, Sala 2, 7 martie, ora 19

Iata femeia pe care o iubescIată femeia pe care o iubesc

De Camil Petrescu 

Un spectacol de Mihaela Lichiardopol 

Teatrul Naţional Timişoara, Sala Mare, 8 martie, ora 19

Cer şi pământ

Bazat pe “Paradisul pierdut”, de John Milton

Premieră

Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timişoara, Sala Mare, 7 şi 9 martie, ora 19.30

 

Operă

SONY DSCDon Giovanni

Operă în două acte

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart

Libretul: Lorenzo da Ponte

Spectacol cântat integral în limba italiană şi titrat în limba română, susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 3 martie, ora 19

GiselleGiselle

Balet în două acte

Muzica: Adolphe Charles Adam

Libretul: Theophile Gautier şi Jules Henri Saint – Georges

Un spectacol susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara, în colaborare cu elevii Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu”, Secţia Coregrafie „Ştefan Gheorghe” Timişoara

Opera Română Timişoara, 5 martie, ora 19

My Fair Lady

După „Pygmalion”, de George Bernard Shaw

Musical în trei acte şi 17 tablouri

Muzica: Frederick Loewe

Libretul: Alan Jay Lerner

Spectacol susţinut de Corul, orchestra şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 7 martie, ora 19

Madama ButterflyMadama Butterfly

Operă în două acte

Muzica: Giacomo Puccini

Libretul: Luigi Illica şi Giuseppe Giacosa

Spectacolsusţinut de Corul şi ansamblul de balet ale Operei Naţionale Române Timişoara

Opera Română Timişoara, 9 martie, ora 19

 

Filarmonică

Recital pe clape albe… şi negre

Susţinut de Teo Milea, având-o ca invitată pe pianista Andreea Olariu

În deschiderea spectacolului, “Remember Ştefan Călărăşan”, prezentat de Robert Şerban

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 5 martie, ora 19

Concert simfonic

Un spectacol susţinut de violonistele Cristina Anghelescu şi Ioana Cristian Goicea şi dirijat de Leonard Dumitriu

În spectacol sunt incluse lucrări de W. Mozart (Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 4, în Re major KV 218, Concertul pentru vioarş şi orchestră nr.5, în La major, KV 219 şi Simfonia nr. 41 Jupiter în Do major, KV 515)

Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 7 martie, ora 19

 

Expoziţii

Poza Josef KoudelkaInvazie 68. Praga

Expoziţie de fotografie Josef Koudelka

În această primăvară, Timişoara va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului: lucrări ale faimosului fotograf ceh Josef Koudelka vor fi prezentate la Timişoara într-o expoziţie organizată de către Institutul Francez din România în parteneriat cu Centrul Ceh din Bucureşti.

În timpul celor şapte zile din august 1968 Josef Koudelka, pe atunci în vârstă de treizeci de ani, a realizat o serie de fotografii pe care a reuşit ulterior să le scoată din ţară, emigrând în Franţa. Fotografiile lui au fost publicate de agenţia Magnum Photos, în 1969, în numeroase reviste internaţionale, cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menţiona numele autorului. În acelaşi an, Koudelka a primit un premiu important: Overseas Press Club i-a conferit „fotografului ceh anonim“ medalia de aur Robert Capa.

Deşi nu mai lucrase până atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice şapte zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate şi sunt considerate astăzi lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic. Josef Koudelka este  unul dintre cei mai importanţi fotografi contemporani din lume.

Halele Timco, str. Circumvalaţiunii, nr. 8 – 12, 6 martie – 6 aprilie, de marţi până duminică, între orele 10 – 19. Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 6 martie, de la ora 18, în prezenţa artistului.

Rupt din peisaj

Expoziţie de pictură în acuarelă a artistei Adriana Olaru

Galeria Logart, etajul II al Colegiului Naţional “Constantin Diaconovici Loga”,  b-dul C.D. Loga nr. 37, Timişoara, 3 – 28 martie, zilnic între orele 15 – 17

În căutarea ţărmului pierdut

Expoziţie personală de pictură a artistului Mihai Teodor Olteanu

Galeria Helios, din P-ţa Victoriei nr. 6

Trup cu peşti

Expoziţie de pictură a artistei Silvia Moldovan

„Într-o lume saturată de imagini teribile, oamenii au pierdut din propria sensibilitate”, spune Silvia Moldovan. Statementul artistei Silvia Moldovan este, astfel, o invitaţie la recuperarea interiorităţii. Pictura ei invită la reflecţie tăcută, departe de orice excese formale. Terapie pentru reconstruirea de sine într-o lume „saturată” de  agresivitate, gesticulaţie largă şi zgomot.

Expoziţia se înscrie în politica de promovare a tinerilor artişti, asumată de către Fundaţia Triade, în cadrul programului Juventus. În acest context, Silvia Moldovan a câştigat în anul 2012  Premiul special al Fundaţiei Triade, constând în organizarea unei expoziţii personale la Galeria Triade.

Galeria Triade

Herta Müller: Cercul drăcesc al cuvintelor

Herta MullerExpoziţia descriptivă Herta Müller, Cercul drăcesc al cuvintelor, realizată de Goethe-Institut în parteneriat cu Literaturhaus Berlin, oferă prin documente, fotografii de familie, interviuri înregistrate, colaje şi fragmente extrase din actele Securităţii o privire asupra operei şi vieţii scriitoarei şi laureatei Premiului Nobel, Herta Müller. O faţetă mai puţin cunoscută public a vieţii şi muncii acesteia şi parcursul vieţii autoarei, începând cu copilăria petrecută în Banat şi până la decernarea Premiului Nobel sunt dezvăluite în cadrul expoziţiei.

Herta Müller s-a născut în anul 1953, în satul bănăţean Niţchidorf, şi a studiat germanistica şi romanistica la Timişoara. Pe parcursul mai multor ani, ea a fost constant acostată de Securitate, fiind marcată de urmăririle şi constrângerile sistemului comunist. În  anul 1987 a emigrat în Republica Federală Germania. De România nu s-a putut însă desprinde în totalitate niciodată. Chiar şi la mult timp după sfârşitul regimului comunist din România, Herta Müller dezbate tema dictaturii. Prin stilul pregnant de a scrie, prin felul  deosebit de a reprezenta propriile experienţe şi prin modul de a ilustra în operele ei situaţii dramatice, Herta Müller este pe plan internaţional una dintre cele mai apreciate autoare. În 2009, a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură.

Sala Barocă a Muzeului de Artă Timişoara, până în 5 martie, zilnic, de marţi până duminică, în intervalul orar 10 – 18.

Prefigurări

Expoziţie de pictură şi grafică de şevalet a artistei plastice Carmen Bayer
Sunt expuse lucrări în tuş (unele păstrând velaturi de cafea) şi o serie de lucrări în ulei pe pânză, a căror cromatică prefigurează fragil siluete într-un sens ce capătă profunzime.
Conceptul expoziţional  suprinde femininatea în valenţele ei cele mai delicate, revelate în curgerea discretă a tuşului, în pete sau texte ce se pierd în contururi, contururi ce sugerează poeme.

Centrul de Informare Turistică Timişoara, str. Alba Iulia nr. 2, până în 12 martie, de luni până vineri, între orele 9 – 18 şi sâmbăta, de la 10 la 15.

Apa II

Expoziţie a artistului Constantin Răducan

Constantin Răducan este un desenator în sensul cel mai profund al cuvântului şi cel mai serios. Inconfundabile stilistic, desenele sale sunt un amestec de rafinament cultural, erudiţie şi magie. A desena apa este un pariu ambiţios pentru orice artist, Constantin Răducan o face cu lejeritate şi cu precizie de chirurg, fie în pastel, fie în creion de argint, tuş, marker sau acuarelă. Forţa liniei şi melancolia petei, gestul minimal aproape imperceptibil, uneori doar intuit, se întrepătrund ca într-un haiku, unde observaţia şi puterea de sinteză fuzionează reciproc şi se echilibrează împreună. Laconice, desenate sumar, uneori amorfe, alteori încărcate de metaforă, desenele lui Răducan sunt un amestec de fragilitate şi vigoare, de linişte şi tumult – esenţa intrinsecă apei şi ce imensă forţă generatoare poartă în sine însăşi”, spune Dana Sarmeş.

Fundaţia Rubin, până în 20 martie

 

Vitrina cu cărţi

Bucurestii de altadata“Bucureştii de altădată (vol. I) 1871-1877”, Constantin Bacalbaşa (Ed. Humanitas)

Citită pe îndelete, cartea lui Bacalbaşa poate deveni un adevărat abecedar de istorie modernă pentru tânărul din generaţia Internet, cu condiţia ca el să fie convins că a privi din când în când înapoi înseamnă, paradoxal, a ocoli şanţul dinainte”, spune Dan C. Mihăilescu.

Primul volum al Bucureştilor de altădată, al cărui text integral vede pentru întâia oară lumina tiparului după aproape 90 de ani de la apariţia ediţiei princeps, reuneşte amintirile lui Constantin Bacalbaşa din 1871 şi zugrăveşte probabil unul dintre cele mai amănunţite, mai interesante şi mai pline de culoare tablouri ale vieţii bucureştene din primii ani ai domniei lui Carol I şi din vremea Războiului de Independenţă. Oferind prilej de întoarcere în timp pentru cititorul dotat cu iscoditoare plăcere detectivistică, însemnările lui Bacalbaşa pun sub lupă mai cu seamă evenimentele vieţii politice a Capitalei – lupte pentru putere, şantaje, intrigi, răzbunări – şi ecourile lor în presa vremii, dar nu ocolesc spectacolul pitoresc al vieţii mondene, avivate în anecdote uitate sau de-a dreptul necunoscute.
Adunate una după alta, vreme de mai bine de jumătate de veac, aceste istorii consemnate de Bacalbaşa sunt, cu certitudine, unele dintre cele mai preţioase mărturii care dau seamă despre începutul de drum al României moderne.

„Preocuparea mea de căpetenie a fost să fiu nepărtinitor şi veridic. Stilul m-am silit să reprezinte felul în care vorbesc: simplu, limpede, precis şi fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez şi pentru ca lumea să mă înţeleagă. A doua preocupare mi-a fost să nu spun neadevăruri. Negreşit, nu am pretenţiunea să fi înregistrat toate faptele petrecute de la 1870 la 1914, fără să fi uitat pe unele. Memoria unui om, chiar completată cu consultări ulterioare de documente ale vremurilor, are slăbiciunile ei fireşti. De aceea previu că lipsuri trebuie să fie în volumul pe care îl pun acum sub ochii cititorului, neadevăruri însă nu. Faptele, câte le-am înregistrat, mi le-a pus la îndemână numai memoria, dar actele autentice, cât şi stabilizarea cronologică mi le-au procurat colecţiile ziarelor din răstimpul acestor 55 de ani. Nici o îndoială, deci, asupra veracităţii. Sunt un povestitor. Astfel n-am avut altă grijă decât să scriu adevărul asupra trecutului, fiind cât mai complet despre fapte şi cât mai nepărtinitor despre oameni”, scrie Constantin Bacalbaşa.

 

Marea dimineata„Marea, dimineaţa”, Margaret Mazzantini (Ed. Polirom)

Farid trăieşte într-una din ultimele oaze din Sahara. Lumea lui este deşertul fără sfârşit, locul fierbinte al naşterii şi al fericirii, locul împlinirii şi al păcii. Această pace va fi însă sfâşiată de un zgomot la început insinuant, apoi din ce în ce mai puternic, care se apropie încet, ca un animal de pradî, chiar din inima deşertului: războiul. Jamila, mama văduvă, nu are altă cale decât să-şi ia copilul şi să fugă. Unde, însă? Spre mare, spre celălalt deşert. Dincolo, de cealaltă parte a întinderii de apă, Vito, care-şi trăieşte copilăria în Sicilia, asistă la sosirea valurilor de refugiaţi. Refugiat la rândul lui, el este fiul unei arăboaice şi ea pribegită încă din copilărie. Dacă privirea lui Vito ar putea străbate marea, el ar vedea cum, cu ochii in lacrimi, Jamila linge buzele chinuite de morbul setei ale micuţului Farid.

 

Hotul de carti„Hoţul de cărţi”, Markus Zusak (Ed. RAO)

Este anul 1939. Germania nazistă. Ţara îşi ţine răsuflarea. Moartea nu a avut niciodată mai mult de lucru, şi va deveni chiar mai ocupată. Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de către mama lor să locuiască cu o familie socială în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub şoapta unui singur cuvânt nefamiliar, Kommunist, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul călătoriei, Moartea îi face o vizită băieţelului şi o observă pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Este Manualul Groparului, lăsat acolo din greşeală, şi este prima ei carte furată. Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citească cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cântă la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului, şi de oriunde le mai putea găsi. 

Hoţul de cărţi este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitură superb măiestrită şi arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a dăruit una dintre cele mai durabile poveşti ale timpurilor noastre.

Print Friendly, PDF & Email