Problema alocării de bani din fonduri publice pentru sportul timişean revine în actualitate la Consiliul Judeţean Timiş, unde consilierii nu mai vor să se împartă finanţări fără să fie condiţionate de performanţă. Discuţiile pe această temă au reînceput după ce s-a făcut public faptul că, alături de Bucureşti, Timişul a fost un campion naţional al alocărilor de bani publici pentru sport. Asta, deşi nu a fost nici pe departe un favorizat al alocărilor de fonduri din buget.

Vicecampioni naţionali

Recent, analizându-se alocările bugetare pentru sport, s-a ajuns la concluzia că, prin banii publici daţi unor structuri sportive, Timişul se încadrează în „top 3” al celor mai generoase alocări, alături de Cluj şi Bucureşti. Anul trecut, Primăria Capitalei a alocat 35.500.000 de lei pentru sport, Consiliul Local Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş au contribuit cu aproximativ 22.000.000 de lei, în timp ce autorităţile din Cluj au prevăzut în buget 18.400.000 de lei, pentru diverse activităţi sportive.

Dacă e ca aceşti indicatori să fie puşi în balanţă cu starea infrastructurii din judeţ şi din municipiu, precum şi cu alocările tot mai mici de fonduri de la buget, este discutabilă oportunitatea acestor investiţii masive în sportul timişean. Mai ales că, din păcate, o bună parte din aceste finanţări mult prea generoase nu se regăsesc în performanţe pe măsură. E un subiect discutat intens la ultimele şedinţe ale CJ Timiş, odată cu noile propuneri legate de alocări de fonduri în acest an.

„În Comisia Economică am discutat că nu înţelegem de ce nu se acordă mai multă atenţie atunci când alocăm bani structurilor sportive, în sensul că să dăm acolo unde există performanţă şi să luăm de acolo de unde nu există performanţă. Există o clauză prin care dăm doar în cazul în care dispunem de acei bani. Chiar dispunem de atâţi de mulţi bani încât să nu ne mai intereseze performanţa acestor structuri sportive? Nu cred că suntem în situaţia de a atribui bani celor care sunt deja pe ultimul loc în clasament, celor a căror performanţă lasă de dorit şi sunt doar ca număr pentru a obţine nişte bani”, spune consilierul judeţean PPDD Petru Juravle.

Discuţiile pe această temă, începute la şedinţa din ianuarie, au continuat şi la şedinţa de plen de miercuri, fără să se ajungă la o decizie clară legată de criteriile de performanţă care li se vor cere structurilor sportive pentru a încasa bani din bugetele publice locale. Astfel, s-a propus  să se realizeze un masterplan judeţean şi pentru sport , după modelul celor din domeniul sănătăţii sau infrastructurii rutiere, mai mulţi consilieri susţinând că „trebuie să decidem ce vrem să facem în acest judeţ din punct de vedere al sportului, pentru că suntem judeţul care cheltuim cei mai mulţi bani pe sport. Argumentul  că Poli e pe primul loc în divizia B nu prea se susţine. Atunci haideţi să dăm bani şi la Becicherec că sunt pe primul loc în Divizia C. Trebuie să ne gândim ce ne dorim de fapt, ce sporturi considerăm că trebuie susţinute, care sunt cele pe care le subvenţionăm pentru existenţă şi care sunt cele care primesc pentru performanţă”.  În acest sens, conducerea CJ Timiş a fost atenţionat că dacă ajung şi alte echipe faţă de cele subvenţionate în prezent în primele ligi, se vor solicita bani pentru performanţă şi o  se va ajunge ca un sfert din buget să fie cheltuit pe acest tip de activitate.

„Sunt probleme cu finanţările vechi”

Problema lipsei unei strategii, dar şi a condiţionării finanţării de performanţă s-a remarcat de ani bun pe plan local, odată cu finanţările foarte mari acordate fostei echipe de fotbal Poli, patronată de omul de afaceri Marian Iancu. „Din câte ştiu eu, sunt probleme tot mai mari legate de aceste finanţări pentru echipe Poli şi îngrijorări tot mai mari din partea celor vizaţi în legătură cu anchetele iniţiate”, susţine consilierul judeţean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu.

În acest context, încă din anul 2012 Curtea de Conturi menţiona într-un raport de control pe această temă că la CJ Timiş sumele achitate în contul Politehnica Timişoara SA au de­terminat o pagubă adusă bugetului judeţean de zece milioane de lei, “având în vedere că această finan­ţare a fost efectuată cu încălcarea legislaţiei în vigoare, menite să reglementeze operaţiunile de anga­jare, lichidare, ordonanţare şi plată a sumelor destinate susţinerii per­formanţelor sportive”. Auditorii au solicitat stabilirea întinderii prejudiciului (care include atât paguba, cât şi beneficiile nerealizate până la data recuperării integrale a prejudiciului) şi luarea măsurilor legale pentru recuperarea acestuia, având în vedere valoarea estimată de audi­torii publici externi la nivelul sumei de peste 11.4 milioane de lei, repre­zentând sume alocate de CJ Timiş către fosta echipă de fotbal Poli­tehnica Timişoara.