Din cauza numeroaselor clădiri vechi, de patrimoniu, semnificativ degradate, Timişoara este unul dintre oraşele direct vizate de către proiectul privind consolidarea imobilelor cu risc sesimic ridicat, împotriva voinţei proprietarilor.

„Proprietarii respectivi nu-şi pun doar viaţa lor în pericol”

Timişoara este unul dintre primele oraşe vizate de programul prin care Guvernul intenţionează să consolideze clădirile cu bulină roşie, chiar împotriva voinţei proprietarilor.

Executivul vrea să consolideze clădirile cu bulină roşie, putând invoca şi soluţii de forţă majoră, iar proprietarii imobilelor care intră în programul de consolidare vor primi locuinţe de necesitate, în care vor putea rămâne permanent, primind chiar şi o compensaţie în funcţie de valoarea pieţii.

Mai mulţi parlamentari au cerut deja, pe oraşe, detalii legate de numărul de clădiri care vor fi vizate de acest program şi de sumele alocate, menţionând că „seismul din dimineaţa de 24 septembrie resimţit puternic în România readuce în actualitate această problemă, fiind nevoie de măsuri urgente.”

Anul acesta, Guvernul a alocat 25.000.000 de lei pentru consolidarea acestor clădiri, de cinci ori mai mult faţă de 2015,  fiind prezentat şi un grafic al plăţilor efectuate anii anteriori, din care a reieşit că anul trecut s-au cheltuit doar 21% din totalul fondurilor alocate. Timişoara a avut o poziţie modestă, tocmai din cauza dificultăţilor legate de colaborarea cu proprietarii reticenţi.

„Primăriile au încercat să îi convingă pe oameni, nu au reuşit şi atunci s-au tergiversat proiectele. Este o problemă, până la urmă legislativă. Noi va trebui să facem modificări legislative în acest sens. Aici nu ne referim la oameni şi la dreptul lor, ci la bunuri, la locuinţe. Nu omul este subiectul în această dezbatere, ci aceste bunuri care sunt -să spunem- angrenate într-un lanţ social. Cu siguranţă că în această toamnă o să prezentăm această soluţie”, declară Vasile Dîncu, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

La Timişoara, Asociaţia Proprietarilor anunţă că susţine, în principiu, acest proiect al Guvernului. „Programul trebuie aplicat cu siguranţă şi pe plan local. Până la urmă, proprietarii reticenţi nu-şi pun doar viaţa lor în pericol, ci pe a multor altora”, consideră Rodica Militaru, preşedintele asociaţiei.

Un număr „variabil” de imobile, în pericol

La Timişoara au existat în ultimii ani destule discuţii cu privire la aşa-numitele clădiri cu bulină roşie – imobile cu un risc crescut de prăbuşire în caz de seism.

În privinţa evaluării clădirilor cu risc seismic crescut, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a întocmit, în 2007, o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraş, identificate cu risc seismic, listă ce conţine 588 de blocuri, imobilele vizate fiind cele construite înainte de anul 1978. Conform aceloraşi estimări iniţiale, cele mai expuse clădiri din Timişoara în cazul unui cutremur de peste 5 grade pe scara Richter sunt cele aflate în centrul istoric al oraşului, ridicate în secolul al XVIII-lea, din zidărie şi cărămidă. Lista nu a mai fost, însă, actualizată.

Într-un studiu privind situaţiile de risc la nivelul judeţului, Prefectura Timiş arăta că, în Timişoara, există doar 32 de clădiri cu un risc accentuat de prăbuşire, din totalul de 84 câte au fost luate în evidenţă în tot judeţul. Alte34 sunt la Lugoj şi 17, la Jimbolia, toate fiind imobile cu peste 200 de ani vechime.

Un alt studiu, al Institutului de Proiectări din Timişoara, avertiza că, în municipiu, din 40 de clădiri istorice analizate, majoritatea au un risc de peste 50% de prăbuşire în cazul unui seism. Cele mai multe sunt în centrul istoric, fiind ridicate în secolul al XVIII-lea. Clădiri vechi, cu risc seismic mare au mai fost identificate pe străzile Eugeniu de Savoya, Odobescu, Ştefan cel Mare, Martir S. Iordan şi pe Intrarea Lupului.

De altfel, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a notificat 400 de Asociaţii de Proprietari, cărora li s-a cerut să ia măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. De asemenea, aceeaşi Direcţie a identificat şi notificat proprietarii a 48 de clădiri degradate. Cu toate acestea, puţini sunt cei notificaţi care au resursele necesare să întreprindă ceva concret pentru reducerea riscului seismic al imobilelor în care locuiesc.