Reabilitarea clădirilor istorice din Timişoara, cu fonduri de la bugetul local, sub semnul întrebării

Primarul invocă mai multe carenţe legislative

Piata_Unirii_Timisoara_(latura_vest)Primarul Nicolae Robu a convocat, pentru vineri, o consultare cu parlamentarii de Timiş, pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ care să permită implicarea Primăriei în reabilitarea clădirilor istorice. Care, momentan, este sub semnul întrebării.

 

Capcane de interpretare a unei hotărâri de consiliu local

O întâlnire a edilului Timişoarei, Nicolae Robu, cu parlamentarii de Timiş va avea loc, vineri, la Primăria Timişoara. Edilul vizează obţinerea sprijinului parlamentar pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi crearea premiselor care să permită autorităţilor publice locale să acorde sprijin financiar, din bani publici, pentru lucrările de reabilitare ale unor clădiri istorice aflate în proprietate privată. În caz contrar, atenţionează primarul, ar exista riscul, identificat tardiv de către juriştii Primăriei Timişoara, ca instituţiei să îi fie imputat faptul că, în baza unei hotărâri de Consiliu Local de la finalul lunii octombrie 2013, se comportă ca o bancă în raport cu proprietarii de imobile istorice, depăşindu-şi prerogativele. Problema se leagă de acordarea, de către Municipalitate, a unor fonduri destinate să îi sprijine financiar pe proprietarii de locuinţe situate în clădiri istorice. Or, cadrul legal nu ar permite acordarea unui astfel de sprijin financiar de către Primărie, afirmă edilul-şef.

N. RobuAnunţul vine la mai bine de un an de când, în baza hotărârii de Consiliu Local 514/2013 – care a avut avizul de legalitate al juriştilor din Primăria Timişoara – Municipalitatea a anunţat că sprijină, cu fonduri de la bugetul local, eforturile financiare ale cetăţenilor care locuiesc în clădiri istorice, pentru efectuarea de lucrări de reparaţii şi de reabilitare a clădirilor respective.

Deşi spune că respectiva hotărâre de consiliu local – în baza căreia Primăria s-a angajat să contribuie la reabilitarea imobilelor istorice şi de patrimoniu aflate în proprietate privată cu o cotă parte de 20% din valoarea totală a lucrărilor – nu a fost contestată de Prefectura Timiş, Nicolae Robu a anunţat că juriştii Primăriei au reconsiderat situaţia, care ar putea fi imputată Primăriei, la un viitor control al Curţii de Conturi. „Situaţia existentă creează probleme, pentru că deja am primit semnale că nu e corect să contribuim cu acea cotă parte de 20% pe care noi am asumat-o prin votul consilierilor locali pentru reabilitarea clădirilor istorice. (…) Nu ar fi în regulă nici să avansăm noi banii pentru efectuarea acestor lucrări şi să îi recuperăm pe parcursul a zece ani. Unii spun că, aşa cum este formulat acum în lege, se pot aduce reproşuri că Primăria s-a comportat ca o bancă şi nu are prerogative de a se comporta aşa”, explică primarul Nicolae Robu.

Acesta mai spune că, din pricina faptului că legislaţia este ambiguă, a decis să solicite sprijin din partea parlamentarilor de Timiş, în sensul iniţierii unor amendamente la legislaţia în vigoare, care să creeze premise neinterpretabile pentru administraţiile publice şi care să permită acordarea de sprijin financiar de la bugetele locale pentru reabilitarea clădirilor istorice.

Solicitare de ameliorare a cadrului legal

Situaţia problematică ar putea porni de la modul în care pot fi interpretate, în contextul creat de hotărârea de Consiliu Local, prevederile Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice. Această hotărâre prevede că, la data alocării sprijinului financiar, în cuantumul contribuţiei autorităţilor administraţiei publice locale la lucrările de reabilitare a imobilului, asupra clădirii în cauză se constituie o garanţie imobiliară, pentru zece ani, în favoarea unităţii Primăriei. În baza prevederilor hotărârii de Consiliu Local 514/2013, Primăria se angajează să achite integral contravaloarea lucrărilor de reabilitare a clădirilor istorice, urmând să recupereze ulterior de la proprietarii imobilelor 80% din valoarea totală a lucrării, în decurs de zece ani, în baza contractelor de finanţare semnate şi a constituirii garanţiei imobiliare asupra imobilelor. Diferenţa de 20% din valoarea totală a lucrărilor ar reprezenta sprijinul financiar nerambursabil oferit de către Municipalitate. Situaţie apreciată de Nicolae Robu ca fiind discutabilă, întrucât ar îngădui interpretarea că Primăriei îi sunt atribuite prerogative de bancă. Edilul a asigurat, însă, că Municipalitatea nu intenţionează să renunţe la ideea de a se implica în procesul de reabilitare a imobilelor istorice din oraş, singura problemă fiind necesitatea ameliorării cadrului legislativ.

O hotărâre de Consiliu Local care nu a produs niciun efect

A.Vlaicu 3_1La începutul acestui an, Primăria Timişoara anunţa că, pentru astfel de lucrări, poate oferi sprijin nerambursabil în procent de 20%, în vreme ce restul de 80% din valoarea totală a lucrărilor ar fi reprezentat un credit rambursabil, acordat de Municipalitate pentru o perioadă de zece ani, fără dobândă.

Viceprimarul Dan Diaconu anunţa că, în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local, au fost aprobate şi criteriile de departajare pentru proprietarii de clădiri istorice care doresc să beneficieze de sprijin din partea Primăriei Timişoara în vederea efectuării unor astfel de lucrări de reabilitare. Prioritate la reabilitare, mai anunţau reprezentanţii Primăriei Timişoara, vor avea imobilele declarate monument istoric, cele înregistrate cu cod distinct în Lista Monumentelor, cele situate în pieţele oraşului şi cele care prezintă degradări majore ale faţadei şi acoperişului.

Costurile generate de întocmirea documentaţiei tehnico-economice, la care se adaugă cele necesare obţinerii autorizaţiei de construire, ar urma să revină integral asociaţiilor de proprietari. Fondurile obţinute astfel de la Municipalitate de către asociaţiile de proprietari erau prevăzute să fie utilizate pentru efectuarea unor lucrări de refacere a faţadelor şi acoperişurilor, pentru reparaţii la acoperişurile clădirilor, pentru eliminarea igrasiei şi pentru izolarea rosturilor, dar şi pentru efectuarea unor alte lucrări aparţinând de partea exterioară a imobilului.

Potrivit Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, în momentul alocării sprijinului financiar de către Primărie, asupra imobilului monument istoric beneficiar ar fi urmat să fie instituită o garanţie imobiliară, pentru o perioadă de zece ani, în favoarea Primăriei.

Bugetul alocat, pentru anul în curs, de Municipalitate pentru susţinerea lucrărilor de reabilitare a clădirilor istorice din oraş, a fost estimat la un milion de euro.

După prima sesiune de depunere de dosare, care a avut loc în primăvară, a fost selectat un singur imobil, amplasat pe strada Emanoil Ungureanu  nr. 17. Lucrările de reabilitare nu au început, însă, cel puţin până în acest moment.

În Timişoara, proprietarii de clădiri istorice pot beneficia, cel puţin teoretic, de sprijin din două surse pentru reabilitarea imobilelor istorice. Primăria Timişoara derulează două astfel de programe, independent unul de celălalt, având surse de finanţare complet diferite: de la Guvernul Germaniei, prin KfW, respectiv de la bugetul local al Municipalităţii.

Print Friendly, PDF & Email