Miza alegerilor europarlamentare, rolul Parlamentului European în conturarea cadrului de evoluţie viitoare a fiecărui stat membru U.E. şi al construcţiei europene în ansamblul ei şi importanţa fondurilor europene au fost câteva dintre subiectele care au fost aduse în discuţie vineri, la Timişoara, în cadrul unei campanii de informare organizate de Parlamentul European sub genericul „Acţionează. Reacţionează. Decide”.

„Comisia Europeană, expresia unor interese politice date de Guverne”

Proiectul viitoarei Europe depinde şi de modul în care vor înţelege cetăţenii europeni să voteze la alegerile europarlamentare din acest an. Acesta a fost mesajul principal care s-a desprins la finalul dezbaterii organizate la Timişoara despre rolul Parlamentului European şi implicarea acestuia în problematica dezvoltării regionale.

În contextul discuţiilor, europarlamentarul P.N.L. Norica Nicolai a pledat pentru conştientizarea rolului esenţial al expertizei, „într-o lume în care nu mai poţi fi relevant decât pe secţiuni mici”, a subliniat aceasta.

În ceea ce priveşte rolul construcţiei comune europene, Norica Nicolai a opinat că, în acest moment, beneficiul cel mai semnificativ al apartenenţei la U.E. rezidă în libera circulaţie a persoanelor şi în accesul neîngrădit în alte spaţii şi a apreciat că o parte din reticenţa în implicare a cetăţenilor e determinată de faptul că media şi societatea civilă nu îşi conştientizează aşa cum se cuvine valoarea şi importanţa strategică în promovarea însemnătăţii alegerilor europene. „Comisia Europeană este expresia unor interese politice date de Guverne”, declară europarlamentarul liberal, insistând astfel asupra importanţei prezenţei şi implicării reprezentanţilor fiecărei ţări în stabilirea direcţiilor de evoluţie a U.E. şi precizând că politicile cu impact la nivel naţional pot fi influenţate prin conjugarea eforturilor reprezentanţilor fiecărei ţări în parte. Pentru că, spune Norica Nicolai, pentru a putea genera inovarea instituţională şi statală, trebuie să fim reprezentaţi în forul european „cu profesionalism şi cu onestitate”. Or, apreciază ea, adesea „noi nu am ştiut să fim relevanţi”.

În plus, subliniază, la nivelul U.E. se impune o reevaluare a politicilor de securitate, mai cu seamă în contexul recent dictat de nevoia de gestionare a unor situaţii conflictuale. Norica Nicolai atenţionează, în termeni de viziune, abordarea politicilor de securitate a U.E. a fost defectuoasă, căci, spune ea, ne-am bucurat ca nişte copii de primăvara arabă, dar această abordare „de tip Vivaldi” şi-a dovedit carenţele, căc U.E. s-a dovedit nepricepută în a se apropia de zona Caucazului sau a Asiei Centrale, unde are interese strategice.

Într-o lume fluidă, însă, mai spune Norica Nicolai, „opţiunea o reprezintă interconectarea, iar singura soluţie este reprezentată de exersarea deprinderii de a coexista, şi nu de feudalizare”. Pentru că, motivează, în Parlamentul European totul ţine de negociere, fiindcă „nu eşti acolo singur în apărarea interesului tău naţional”, iar la nivel de conduită se impune asumarea filozofiei propriei atitudini.

Acţiunile conjugate, soluţia pentru promovarea interesului naţional

Europarlamentarul P.D.L. Marian-Jean Marinescu a făcut, la rândul său, referire la importanţa unor demersuri conjugate, în scopul apărării interesului naţional al României. Pentru că, spune el, importantă este, în primul rând, poziţia grupului parlamentar care reprezintă România: „Acolo (în Parlamentul European – n.red.) nimeni nu îmi influenţează votul şi nimeni nu îmi dictează cum să votez, majorităţile la vot se configurează pe loc. Se lucrează cu bună-credinţă şi uneori fără niciun back-up de acasă. Nu este vorba despre niciun fel de impunere venită din grupului politic pe care îl reprezinţi”, spune acesta.

În ceea ce priveşte domeniile care au atras cele mai multe fonduri pentru România până în acest moment, Marian-Jean Marinescu spune că Dezvoltarea Rurală şi Programele Operaţionale Regionale au fost cele care au dus greul, atrăgând cele mai multe fonduri înspre România. „Au fost peste opt miliarde de euro în trecut alocate României, pentru Dezvoltare Rurală. Acum vor fi în jur de 12 miliarde”, declară europarlamentarul democrat-liberal.

Acesta a vorbit şi despre demersurile menite să amelioreze infrastructura de transport, abordând subiectul în contextul mai amplu al referirilor legate de strategia de dezvoltare a zonei Dunării. „Dacă nu există coordonare pe acest subiect între reprezentanţii ţărilor direct interesate, atunci lucrurile vor stagna”, opinează Marian-Jean Marinescu, adăugând că Germania nu are niciun interes în acest sens şi că ţările care au fost desemnate responsabile cu coordonarea acestui domeniu sunt România şi Austria, însă „în afară de seminarii nenumărate, nu s-a întreprins nimic concret până în acest moment. Nici măcar uniformizarea regulamentului de navigaţie la nivel european nu s-a făcut”. Marian-Jean Marinescu afirmă că a încercat să susţină ideea transportului de maşini pe Dunăre, pentru a stimula activitatea portului Calafat, „care e mort în acest moment”, dar s-a lovit de rezistenţa întâmpinată de departamentele logistice ale unor oraşe-porturi din Germania.

Raportul M.C.V. rămâne un subiect fierbinte

Subiectul Justiţiei şi implicaţiile raporturilor M.C.V. pentru România au reprezentat mărul discordiei în abordările celor doi europarlamentari.

„Subiectul Justiţiei se joacă între Comisia Europeană şi stat”, este de părere europarlamentarul P.D.L. Marian-Jean Marinescu, care a apreciat, referindu-se la cel mai recent raport M.C.V. şi la recomandările incluse în acesta, că „este foarte limpede: ce se recomandă acolo să facem, trebuie să facem”.

Europarlamentarul P.N.L. Norica Nicolai, în schimb, a precizat că „noi am cerut M.C.V.-ul, pentru că Justiţia e un bun instrument de lucru în activitatea politică”, dar a apreciat că recomandările recente, cele legate de corupţia din sistemul de sănătate şi de educaţie, reprezintă o încălcare a cadrului iniţial la care făcea referire M.C.V., determinată, printre altele, şi de faptul că „România s-a auto-marginalizat în foarte multe domenii, prin declaraţiile publice la adresa situaţiei din ţară a unora dintre reprezentanţii săi”, ajungându-se la vehicularea unor acuze generalizate referitoare la unele categorii profesionale din România. Norica Nicolai mai spune că mulţi dintre reprezentanţii noştri au culpabilizat Guvernul de la Bucureşti şi acesta ar fi, potrivit aprecierilor sale, unul dintre motivele pentru care acum nu suntem în Schengen. „S-a acuzat de la tribuna Parlamentului European că deputaţii şi senatorii români nu au primit acordul de începere a cercetării penale, că profesorii şi medicii fură”, spune Norica Nicolai. În replică, Marian-Jean Marinescu apreciază că setul de condiţionalităţi suplimentare introdus în cel mai recent raport M.C.V. a fost rezultatul demonstraţiei de instabilitate statală de care România a dat dovadă în vara lui 2012, atunci când, în patru zile, s-a dovedit că într-o ţară europeană se poate întâmpla să nu se mai ţină cont nici de statul de drept, nici de criteriile de la Copenhaga: „Această instabilitate  statală a determinat pierderea acestei ocazii. Ulterior a venit propunerea de elaborare a unui ghid care stabileşte punerea în aplicare a unui set de măsuri în cazul în care un stat european derapează de la normele statului de drept”, măsură susţinută de ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, şi susţinută de miniştrii de Externe ai Olandei, Danemarcei şi Finlandei.

O campanie de informare despre instituţii, teme şi valori europene

Campania de informare cu privire la rolul Parlamentului European a fost organizată de către reprezentanţii Biroului de Informare al Parlamentului European. La eveniment au participat şi directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, Radu Nicosevici, preşedintele Academiei de Advocay, senatorul liberal Petru Ehegartner, reprezentanţi a Primăriei Timişoara, fostul subprefect liberal al Timişului, Liliana Oneţ, şi Bogdan Rogin, proiect adviser A.L.D.E.

În prima parte a dezbaterii, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European (P.P.E.), a prezentat o expunere intitulată „Regiunile specializate inteligent – soluţia pentru dezvoltare eficientă”.

Europarlamentarul Norica Nicolai a expus o prezentare legată de reorientarea fondurilor europene către tineri şi perspectiva înfiinţării de noi locuri de muncă şi importanţa unor măsuri de stimulare pentru tinerii fermieri.

Într-o intervenţie prin video-înregistrare, europarlamentarul P.S.D. Victor Boştinaru a vorbit despre oportunităţile inovatoare pentru dezvoltarea sectorului energetic cu sprijinul fondurilor europene.

Campania de informare s-a focusat pe enunţarea publică a unor informaţii semnificative despre rolul şi implicaţiile alegerilor europarlamentare din 25 mai, în contextul în care, s-a subliniat de către toţi cei prezenţi, alegerile vor decide nu doar direcţia politică a U.E. pentru următorii cinci ani, ci vor cântări şi în desemnarea noului Preşedinte al Comisiei Europene, proces care, în baza Tratatului de la Lisabona, ţine cont de rezultatul alegerilor europarlamentare.

Astfel, pentru prima oară în istoria U.E., rezultatul alegerilor europarlamentare va decide cine va conduce Comisia Europeană. În plus, de configuraţia pe care o va avea viitorul Parlament European, decisă prin vot la alegerile din 25 mai, va depinde modul în care va fi structurată legislaţia U.E. în domenii care reglementează activitatea de pe pieţele interne, dar şi în ce priveşte politicile de mediu, transport, agricultură, protecţia consumatorului, libertăţi civile etc., dar şi modul în care vor fi utilizaţi banii contribuabililor la bugetul U.E. alocaţi fiecărei ţări în parte.

Anul acesta, România va fi reprezentată în Parlamentul European de 32 de europarlamentari, dintr-un total de 751 de deputaţi europeni, cât vor fi desemnaţi anul acesta, în baza prevederilor Tratatului de la Lisabona.

Configuraţia actuală a Parlamentului European, cu o componenţă de 766 de membri, numără mai multe grupuri politice, dintre care majoritară este familia Popularilor europeni (P.P.E.), cu 275 de membri, urmată de familia Socialiştilor europeni, cu 195 de membri, de grupul A.L.D.E., cu 85 de membri şi de grupul Verzilor, cu 58 de membri. De modul în care cetăţenii europeni vor vota la alegerile din mai depinde însă configurarea viitoare a Parlamentului European şi desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, care trebuie să beneficieze de susţinerea a cel puţin 376  de eurodeputaţi din totalul celor 751 care vor face parte din noua structură a P.E.

În ce priveşte temele abordate în Parlamentul European, datele furnizate de Biroul de Informare al P.E. vorbesc despre o prevalenţă a temelor şi subiectelor economice dezbătute în plenul P.E., dar şi aplecarea către subiecte ce ţin de drepturile lucrătorilor, libertăţile civile, protecţia consumatorului, siguranţa alimentară, cultivarea pământului, protecţia mediului etc.

În ceea ce priveşte priorităţile de activitate din P.E. pentru intervalul 2014 – 2019, pe agenda viitorilor europarlamentari vor figura teme legate de stabilizarea sistemelor financiare, cu precădere în zona euro, nevoia de creştere a competitivităţii Europei în economia globală, măsurile de stimulare a ocupării locurilor de muncă, dar şi structurarea acordului comercial şi de investiţii cu S.U.A. şi stabilirea viitorului buget al U.E., precum şi a surselor de finanţare şi a modalităţilor de cheltuire a banilor europeni.