Deşi au trecut peste nouă luni de la amplasarea pe domeniul public din Timişoara a unei staţii de purificare a aerului, o premieră naţională, încă nu există un raport clar, cu indicatori, care să arate utilitatea acestui dispozitiv. Primăria spune că pregăteşte o astfel de analiză după un an de utilizare şi se va hotărî atunci dacă se vor mai achiziţiona şi alte staţii, şi, mai ales dacă se vor recomanda astfel de achiziţii şi altor municipii afectate de poluare.

La raport, după un an

Staţie de purificare a aerului, în valoare de 190.000 de euro, a devenit motiv de interpelări la nivelul Consiliului Local Timişoara. În condiţiile în care nu s-a încheiat niciun protocol sau convenţie cu Agenţia pentru Protecţia Mediului sau cu Garda de Mediu – singurele autorităţi abilitate de legislaţia românească să facă verificări şi măsurători privind calitatea aerului –, câţiva aleşi au dorit să ştie care sunt rezultatele verificărilor, după  opt luni de funcţionare a staţiei şi dacă, raportându-se la experienţa de pe plan local, Primăria Timişoara ar recomanda  achiziţia unor astfel de echipamente în Asociaţia Municipiilor din România.

„Criteriul de amplasare a staţiei a fost ca ea să fie amplasată în zone cu cât mai mult praf pentru a putea vedea măsura în care ea reuşeşte să purifice  aerul. Măsurătorile care au fost făcute de către instalaţia automată cu care este echipată staţia şi care este omologată în UE au arătat îmbunătăţiri spectaculoase ale aerului pe o anumită arie în jurul acelei staţii. Nu avem un studiu temeinic făcut până în momentul de faţă, însă, cei care au urmărit valorile indicate de aparatura cu care este dotată staţia şi mai ales cei care au lucrat în vecinătatea staţiei, afirmă că ea este foarte eficientă”, a declarat Nicolae Robu, primarul Timişoarei.

În opinia sa, se impune un raport, după un an de utilizare a acesteia, după care se va decide în consecinţă. „Vom vedea, după o analiză mai atentă şi după măsurători făcute, după un raport, la un an ne gândeam noi  să-l  facem, care sunt concluziile. În orice caz, nu ne-am  pripit să lansăm achiziţia şi a altor staţii, am considerat că un an este potrivit să monitorizăm cum funcţionează ea, să facem evaluări şi după aceea să luăm o decizie”, a mai spus Timişoarei.

Staţia a fost adusă în octombrie 2014 şi amplasată în Piaţa Sfântu Gheorghe, urmând ca activitatea ei să fie monitorizată, pentru a se vedea dacă se justifică investiţia de 190.000 de euro. După doar câteva săptămâni s-a constatat că echipamentul îşi merită banii, în zona în care a fost amplasată înregistrându-se o îmbunătăţire a calităţii aerului. “Din măsurătorile privind calitatea aerului realizate la jumătatea lunii martie 2015 a rezultat faptul că încărcarea aerului atmosferic în condiţii de staţie funcţională, la 200 – 250 de metri de aceasta, este cu 12% până la 15% mai mică decât în condiţiile inexistenţei unui astfel de echipament”, era punctul de vedere al Primăriei.

Timişoara a fost primul oraş unde a fost montată o astfel de staţie de filtrare a aerului din România, care are rolul de a reţine particulele de praf şi a reintroduce în circuit aerul curat pe o rază de 350 de metri.

„Timişoara este primul oraş care introduce o astfel de staţie în România. Această staţie susţine particulele în suspensie de praf care sunt nocive. Cu cât sunt mai multe surse de poluare, cu atât mai mult lucrează. Ea reţine toate particulele de praf, iar aerul pe care îl elimină este curăţat în proporţie de 90 – 95 la sută. Reţine noxe, bacterii, iar acest lucru este foarte important”, precizau reprezentanţii firmei italiene care a adus această instalaţie. Staţia de purificare a aerului arată ca un chioşc, este de culoare verde pe exterior, iar în interior este dotată cu aparatură de specialitate.    

Şantierele îmbâcsesc în continuare aerul Timişoarei

După ce a fost făcută publică, în urmă cu câţiva ani, informaţia că Timişoara se află pe lista celor mai prăfuite şi poluate oraşe din România, fapt care a declanşat procedura de infringement pe mediu împotriva României, Municipalitatea a demarat un program complex privind reducerea nivelului de praf în oraş. Printre măsurile luate s-au numărat măturarea şi spălarea străzilor, amplasarea de gazon în spaţiile verzi deteriorate, monitorizarea şantierelor şi a modului de depozitare a materialelor de construcţie, verificarea autovehiculelor, plantări de arbori şi arbuşti şi îndepărtarea surplusului de pământ din aliniamentele stradale. Totuşi, în ciuda acestor măsuri, praful continuă să fie o problemă. “Din constatările noastre, în Timişoara şantierele continuă să fie a doua sursă principală de praf, după trafic. Am avut sesizări şi controale frecvente pe această temă, de exemplu în zona lucrărilor de pe strada Divizia 9 Cavalerie. Am avut grijă să se stropească cu apă zona în care se desfăşurau lucrări, pentru a reduce cantitatea de praf”, ne-a declarat comisarul-şef al Gărzii de Mediu din Timiş, Mariana Lorinczi.