Spitalul Judeţean de Urgenţă din Timişoara, cel mai mare din vestul ţării, are în derulare proiecte de 77 de milioane de euro, unul dintre ele fiind o premieră naţională. Acestea vizează construcţia unui nou corp, cu cinci niveluri şi heliport, ridicat după ultimele standarde medicale, a unei noi maternităţi şi, totodată, digitalizarea Judeţeanului, care va deveni astfel primul spital complet digitalizat din Europa de Est. De asemenea, are proiecte în valoare de aproape 40 de milioane de euro care îşi aşteaptă aprobarea de la Ministerul Sănătăţii. „Sunt specialişti de marcă plecaţi în străinătate – ajunşi şefi de secţii în spitale din Franţa, din Elveţia, din Germania – care şi-au luat angajamentul că, dacă aceste proiecte vor merge înainte, se vor întoarce acasă”, spune managerul spitalului, Raul Pătraşcu.

Proiecte de 77 de milioane de euro, în derulare

Clădire cu cinci etaje şi heliport. Unul dintre proiectele derulate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Timişoara, cel mai mare, este în valoare de 52 de milioane de euro, bani din fonduri europene, şi vizează construirea, în campusul spitalului, a unei clădiri noi cu cinci etaje care va include o Unitate Primiri Urgenţe, o secţie de Anestezie şi Terapie Intensivă, un Centru pentru Mari Arşi, peste 20 de săli de operaţie şi un heliport. Această clădire, explică Raul Pătraşcu, va fi conectată cu celelalte corpuri imobiliare ale Spitalului Judeţean astfel încât traseul pacientului aflat în stare critică să fie optim: intră în UPU, este evaluat, apoi este direcţionat fie spre ATI , fie spre blocul operator sau Centrul de Mari Arşi, iar după ce iese din stare critică este transferat, prin tunelul ce va conecta toate clădirile, către secţia unde este tratată patologia cu care a fost diagnosticat.

„Acest proiect este unic în ţară. Am reuşit, chiar şi în an de pandemie, să parcurgem toate etapele, să obţinem toate avizele şi să trecem proiectul prin Guvern, astfel încât acum este la Ministerul Sănătăţii, în faza de licitaţie pentru începerea construcţiei. Termenul de finalizare este de 24 de luni de la începerea construcţiei care va demara anul acesta”, declară managerul spitalului.

Dotarea şi digitalizarea Spitalului Judeţean. Un alt proiect cu fonduri europene, obţinut prin Programul Operaţional Infrastructură Mare OIM, are două direcţii: una vizează dotarea spitalului, iar cealaltă – digitalizarea. Valoarea totală este de 10 milioane de euro.

În dotarea spitalului vor intra monitoare pentru funcţii vitale, aparatură specială de intubare, maşini automate pentru dezinfecţia instrumentelor care, spune Raul Pătraşcu, vor ajunge nu doar la secţia ATI, ci la toate secţiile spitalului; acesta vor avea, fiecare, salon de terapie avansată, unde se va asigura, spune Raul Pătraşcu, o terapie intermediară, „asfel încât pacienţii care nu sunt în stare care să necesite internarea la ATI, dar care necesită o atenţie specială să beneficieze de tratament adecvat pe secţii şi de o abordare multidisciplinară, pentru a preveni complicaţii”.

Cealaltă componentă a proiectului, în valoare de aproximativ şase milioane de euro, vizează digitalizarea Spitalului Judeţean, acesta devenind primul spital complet digitalizat din Europa de Est. În primă fază vor fi digitalizate cele mai critice zone ale spitalului şi cele mai intens utilizate: secţia ATI şi blocurile operatorii, respectiv farmacia şi magazia. „Acest lucru ne va permite nu doar să vedem în timp real utilizarea aparaturii medicale şi circuitul medicamentelor, astfel încât să poată fi alocate eficient şi în timp real pentru salvarea şi tratamentul pacienţilor, dar ne va permite să creştem calitatea actului medical şi va duce la o eficientizare majoră a utilizării resurselor materiale, a medicamentelor în beneficiul pacientului”, adaugă Raul Pătraşcu. Procesul vizează şi digitalizarea serviciilor administrative ale spitalului, astfel ca acestea să fie interconectate.

Sursă foto: Facebook / Raul Pătraşcu

Procedurile au început deja, spune managerul spitalului, şi se estimează că licităţiile vor fi finalizate la sfârşitul acestei luni. De asemenea, este în derulare un proces de audit: „Având în vedere că este un spital foarte mare, că avem mii de procese juridice, derulăm un proces de audit, care va face o mapare. Acest audit ar trebui să se termine în maximum trei luni. Abia ulterio vom putea da un termen concret de finalizare a proiectului.”

O nouă maternitate. Un alt proiect aflat în derulare este în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş şi urmăreşte construirea unei maternităţi. În luna mai se aşteapă a fi pusă piatra de temelie a acestei viitoare construcţii, termenul de execuţie fiind de 24 de luni. Valoarea proiectului, care include doar construcţia, nu şi dotările, este în jur de 15 milioane de euro.

Înfiinţarea Secţiei de Oncologie. La Spitalul Judeţean din Timişoara sunt, de ani de zile, diagnosticate cancere, sunt operate patologii oncologice, se fac investigaţii, însă nu există o Secţie de Oncologie. Acum, spune managerul spitalului, este un efort concertat pentru înfiinţarea ei, cu atât mai mult cu cât zona de vest a ţării are cea mai mare rată de incidenţă a cazurilor oncologice din Europa. „Se pune accent pe acest proiect pentru că România are cea mai mare rată de incidenţă a cazurilor oncologice din Europa, iar partea de vest a ţării are cea mai mare rată de incidenţă din România. Noi, Spitalul Judeţean, putem face această secţie, Spitalul Municipal Timişoara va dezvolta radioterapia, Spitalul «Victor Babeş» va dezvolta partea de radiochirurgie pentru tumorile pulmonare, Spitalul CFR, de asemenea, va intra în proiect. Ideea este ca pacienţii oncologici să nu mai fie plimbaţi la privat pentru diferite servicii. Dacă noi, la stat, putem să-i diagnosticăm, să-i operăm, de ce să-i trimitem pentru alte servicii în alte spitale?”

Pentru înfiinţarea acestei secţii, mai spune Raul Pătraşcu, a fost obţinut deja acordul Ministerului Sănătăţii, pentru zece paturi, dar din cauza pandemiei proiectul a fost amânat puţin, nu din lipsă de fonduri, ci de spaţiu. Problemă pe care conducerea Judeţeanului încearcă să o rezolve din mers.

Cum există deja un proiect, pe fonduri europene, pentru construcţia unui spital modular permanent în incinta spitalului, o construcţie hi-tech, care să aibă propriile instalaţii de încălzire, de purificare a aerului, de curăţenie, de laborator şi care va beneficia de 21 de paturi cu dotări de grad ATI, după încheierea pandemiei se ia în calcul ca aceasta să fie folosită ca secţie a spitalului: „Acolo am putea instala Secţia de Oncologie”.

Pentru a primi fonduri destinate constucţiei şi dotării secţiei, mai spune Raul Pătraşcu, există deja un proiect de aproximativ trei milioane de euro, depus la Ministerul Sănătăţii, tot pe Programul Operaţional Infrastuctură Mare OIM 2, pentru care se aşteaptă răspuns.

Reabilitarea Spitalului Judeţean. Pe Programul Naţional de Rezilienţă şi Reabilitare Spitalul Judeţean din Timişoara mai are câteva proiecte, spune managerul, cel mai important vizând reabilitarea completă, atât exterioară, cât şi interioară, a corpului principal al spitalului, reabilitare care să crească nu doar confortul pacienţilor, ci şi condiţiile de siguranţă în ceea ce priveşte prevenţia infecţiilor nosocomiale şi siguranţa la incendiu. Acesta este un proiect în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, derulat în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş, depus şi el al Ministerul Sănătăţii.

Construcţia unui centru de sănătate mintală. Un al proiect vizează secţiile de psihiatrie care funcţionează într-o clădire veche, care nu mai răspunde nevoilor actuale de terapie ale pacienţilor. „Pacienţii cu afecţiuni mintale au nevoie de spaţii luminoase, prietenoase, astfel încât să se poată recupera, să poată face terapie prin artă sau fitoterapie, terapie prin muzică. Pentru aceasta ne dorim un centru modern de sănătate mintală”. Proiectul, estimat la 12 milioane de euro, este în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş şi a fost depus la Ministerul Sănătăţii.

Construcţia Centrului de balneo-fizio-kinetoterapie de la Lovrin. Un alt proiect, prin PNRR, derulat în parteneriat cu CJ Timiş, vizează înfiinţarea, la Lovrin, a unui Centru de balneo-fizio-kinetoterapie. Este un proiect în valoare de maximum cinci milioane de euro, depus deja la Ministerul Sănătăţii.

Raul Pătraşcu spune că mai există trei proiecte, dar aflate în fază incipientă. „Ceea ce vă pot spune este că specialişti de marcă plecaţi în străinătate – ajunşi şefi de secţii în spitale din Franţa, din Elveţia, din Germania – şi-au luat angajamentul că, dacă aceste proiecte vor merge înainte, se vor întoarce acasă. Sunt specialişti în neurochirurgie, chirurgie endovasculară, chirurgie vasculară şi cardio-vasculară. Problema majorităţii specialiştilor care au plecat în ultimii ani nu a fost nivelul de salarizare, acesta fiind abia pe locul trei al cauzelor. Au plecat în principal, iar printre aceştia mă număr şi eu, din cauza lipsei dotărilor din spitale şi a lipsei unui plan de progres în carieră.”

Primul centru de vaccinare anti-covid deschis permanent

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Timişoara a deschis în 23 martie un centru de vaccinare anti-covid funcţional non-stop. Primul centru de acest gen din ţară. În medie, aici au fost imunizate 480 de persoane pe zi, spune managerul spitalului, Raul Pătraşcu. Ceea ce înseamnă deja peste 6.000 de persoane. Modelul va fi pus în aplicare şi la Spitalul CFR din Timişoara şi există cereri de acest gen şi de la alte spitale din ţară.

Sursă foto: Facebook / Raul Pătraşcu

Aici se foloseşte exclusiv vaccinul Pfizer-BioNTech. Pe de o parte pentru că, spune Raul Pătraşcu, Timişul a fost într-o situaţie extrem de complicată din punct de vedere epidemiologic, iar dintre cele trei vaccinuri acreditate Pfizer aduce cel mai repede imunitatea, pentru că durata dintre prima doză şi rapel este cea mai scurtă. Pe de altă parte pentu că şi personalul a fost imunizat cu Pfizer, ceea ce a dat un plus de încredere în acest vaccin. Managerul Spitalului Judeţean spune că personalul spitalului, atât cel medical, cât şi cel auxiliar – adică în jur de 4.600 de persoane – este imunizat în procent de 99 la sută.

Raul Pătraşcu: „Nu avem şi nu am avut pacienţi care să fie refuzaţi”

S-a vorbit în ultimul an că în unele spitale din ţară nu ar fi fost primiţi pacienţi non-covid, că altele chiar ar fi stat goale în aşteptarea posibilor pacienţi covid. Acest lucru nu s-a întâmplat la Spitalul Judeţean din Timişoara, nici măcar în starea de urgenţă, declară managerul Raul Pătraşcu: „Nu avem şi nu am avut pacienţi care să fie refuzaţi. Am fost singurul ambulatoriu din Timiş care a rămas deschis, şi în timpul stării de urgenţă, atât pentru pacienţii din urgenţă, cât şi pentru cei cronici. Nu am redus capacitatea decât acolo unde am fost nevoiţi să o facem, pentru a avea capacitate covid, dar acest lucru nu a afectat pacienţii; de altfel, nici înainte nu am avut o utilizare a paturilor de sută la sută.”

Acum, gradul de ocupare al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Timişoara – spital regional, cu peste 1.800 de paturi, unde se primesc cazuri grave din şapte judeţe – este de 70 la sută.

În 2020, „Spitalul anului”

În septembrie 2020, Spitalul Judeţean de Urgenţă din Timişoara a fost declarat „Spitalul anului” în România, în cadrul „Romanian Healthcare Awards”, cea mai mare competiţie dedicată medicilor, echipelor medicale şi spitalelor din ţară. Premiul a fost acordat de un juriu internaţional, format din specialişti din 12 ţări. „Cei aproape 30 de membri ai juriului au confirmat că la Spitalul Judeţean Timişoara, finalist într-o luptă strânsă alături de unităţi sanitare cu nume mari din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, inovaţia şi excelenţa în domeniul sănătăţii sunt priorităţile pe care instituţia se bazează pentru a aduce sănătate ca în Occident, la noi acasă”, declara, atunci, Raul Pătraşcu.