Dacă soarta proprietății suprafeței de teren din proximitatea Hotelului Continental, din Timișoara, este indecisă, așteptându-se pronunțarea instanţei, administrarea operativă pare să revină SC Bega Turism SA. Cadrul legal care a făcut posibilă această situație a fost creat de o controversată hotărâre de guvern emisă în 1991.
Va pierde sau nu Primăria Timișoara un teren de nouă milioane de euro?
Recent, consilierul local PNL Petrică Folică declara că ar exista premisele trecerii în proprietatea SC Bega Turism SA a terenului de sub Hotelul Continental, existând condiții prielnice generate de o hotărâre de guvern controversată, de la începutul anilor '90.
Ulterior, TIMPOLIS a solicitat Primăriei Timișoara informații cu privire la stadiul actual al proceselor aflate pe rol între Municipalitate și SC Bega Turism SA. Menite să releve modalitățile în care s-a încercat, de-a lungul timpului, protejarea unor bunuri imobile aflate în patrimoniul orașului.
Serviciul Juridic al Primăriei Timișoara comunică faptul că, deși nu este tranșată definitiv, situația terenului pe care se află în acest moment parcarea și o serie de anexe ale Hotelului Continental pare să fie favorabilă Bega Turism SA. Și aceasta în pofida faptului că au existat și există cel puțin cinci litigii în care părțile implicate au fost Primăria Timișoara, Bega Turism SA și Continental SRL. Printre acestea, este menționat și un proces din anul 2014, în baza căruia Primăria a formulat, la Judecătoria Timișoara, cerere de reexaminare a unor încheieri ale OCPI Timiş, cereri care atestă trecerea în proprietatea Bega Turism SA a unor suprafețe de teren situate în proximitatea Hotelului Continental. „Am fost citaţi de către Judecătoria Timişoara pentru termenul din data de 23 iunie, în vederea repunerii cauzei pe rol”, ne comunică reprezentanții Serviciului Juridic al Primăriei Timișoara, cu referire la dosarele aflate în acest moment pe rolul instanțelor, prin care se contestă dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren din proximitatea Hotelului Continental a reprezentanților Bega Turism SA.
În ceea ce privește dreptul de administrare operativă asupra terenului de către Bega Turism SA, lucrurile par decise definitiv, în baza unor hotărâri anterioare ale justiției, care s-au prevalat, printre altele, de cadrul legal propice reprezentat de controversata HG 834/1991, care prevede dreptul celor care au achiziționat imobile aflate în proprietatea Statului Român de a intra și în proprietatea terenului aferent acestora.
În acest moment, însă, respectiva suprafață de teren aparține încă Statului român – cel puțin așa rezultă din informațiile furnizate de Serviciul Juridic al Primăriei Timișoara. Care transmite că, în baza unei copii CF emise în 6 ianuarie, de către OCPI Timiș, proprietar asupra terenului cu nr. top. 173/1/1/1/2, 181/2/2 este Statul Român. Și aceasta în vreme ce SC Bega Turism SA apare ca având dreptul de administrare operativă asupra terenului, în baza unor încheieri în acest sens ale OCPI Timiș.
„Precizăm însă că această încheiere a fost atacată atât de către instituţia noastră, cât şi de către Continental SRL”, mai este precizat în documentul transmis de către Primărie. Din care rezultă și că, în baza unei sentințe civile din 15 octombrie 2014, Judecătoria Timișoara a admis acțiunea formulată de către Continental SRL, a dispus anularea celor două încheieri emise în primăvara anului 2014 în favoarea SC Bega Turism SA, de către OCPI Timiș, și a respins cererea de înscriere formulată în numele şi pentru Bega Turism SA, dispunând totodată radierea menţiunilor efectuate în baza încheierilor emise de OCPI Timiș.
Soarta acestui dosar nu este tranșată încă definitiv. Iar premise favorabile pentru soluționarea problemei, în sensul păstrării în domeniul public a acestei suprafețe de teren ar mai exista. Cel puțin așa speră reprezentanții Primăriei Timișoara. Care mai spun că în situaţia în care soluțiile pronunțate în cele două dosare vor fi similare, atunci proprietarul terenului va fi Primăria Timişoara, În vreme ce administrarea va reveni Bega Turism SA.
O odisee judiciară
Procesele care vizează clarificarea situației suprafeței de teren pe care se află parcarea și terasa Hotelului Continental au început în 2008. Atunci când Primăria Timișoara a fost chemată în instanță de Bega Turism SA, pentru refuzul de a semna procesul de acceptare a granițelor de vecinătate stabilite de o comisie de aplicare a prevederilor controversatei HG 834/1991.
Dacă în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra respectivului teren – pe care sunt construite parcarea și terasele Hotelului Continental –, lucrurile nu sunt tranșate, nu același lucru se poate spune cu privire la dreptul de administrare asupra respectivului teren. Care, potrivit unei decizii a instanțelor, se pare că ar reveni, Bega Turism SA.
Cât despre dreptul de proprietate asupra terenului în cauză, un extras CF datat ianuarie 2015 arată că proprietar este Statul Român, în vreme ce Bega Turism SA apare ca având drept de administrare asupra lui. Situația în sine a fost contestată în instanță de către Primăria Timișoara, dar și de către Continental SA.
Iar originea acestor probleme pare a fi fost reprezentată, potrivit Serviciului Juridic al Primăriei, de refuzul fostei adminsitraţii de a semna procesul-verbal de recunoaștere a vecinătăților. Atunci, în pofida unei sentințe civile emise de Curtea de Apel Timișoara care a respins solicitarea Bega Turism SA, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Repusă pe rolul Curții de Apel Timișoara, cauza a fost tranșată, în septembrie 2010, în favoarea Bega Turism SA. Deși decizia Curții de Apel Timișoara a fost atacată cu recurs de către Primărie, ÎCCJ a respins definitiv și irevocabil recursul Primăriei Timișoara, în aprilie 2011.
În septembrie 2012, în urma pronunțării în cauză a hotărârilor judecătorești anterior menționate, Primăria Timișoara a fost obligată la semnarea procesului-verbal de recunoaștere a vecinătăților.
Ulterior, însă, au mai intervenit alte procese, unul dintre acestea datând din 2011, prin care Primăria a solicitat Judecătoriei Timișoara să constate nulitatea absolută a dreptului de administrare operativă asupra respectivului teren al Bega Turism SA. În ianuarie 2012, Judecătoria Timișoara dat ştig de cauză Bega Turism SA, decizia fiind atacată şi de Primăria Timișoara, și de către Continental SA. În martie 2013, Curtea de Apel Timișoara a emis o hotărâre irevocabilă, prin care a respins cele două recursuri.
Pe rolul instanțelor mai figurează solicitările depuse de Continental SA, în primăvara anului 2014, vizând anularea unor încheieri emise de OCPI Timiș în favoarea Bega Turism SA. În această cauză, care vizează anularea a două încheieri emise de OCPI Timiș, în aprilie și mai 2014, Judecătoria a dispus radierea mențiunilor favorabile Bega Turism SA. Decizie împotriva căreia Bega Turism SA a făcut apel, dar acțiunea a fost respinsă, la începutul lunii martie a acestui an, de Tribunalul Timiș. La rândul său, Primăria Timișoara a solicitat în instanță anularea încheierilor OCPI Timiș în favoarea Bega Turism SA, cauza fiind, însă, suspendată o perioadă, în așteptarea soluționării în instanță a acțiunii având același scop, deschisă de Continental SA.
Citeşte şi:
Se pregăteşte înstrăinarea terenului de sub Hotelul Continental, cotat la nouă milioane de euro?
Ştiri din aceeaşi categorie:
Achiziţia terenului „Vilei lui Ceauşescu”, în planul administraţiei judeţene, la final de mandat
Primăria Timişoara contestă în instanţă trecerea în proprietatea fraţilor Cristescu a terenului din spatele magazinului Bega
Consilier local: „Timişorenii trebuie să ştie cum au rămas şi fără terenul din zona Hotelului Timişoara. În Primărie toată lumea e mută, surdă şi oarbă”
Se pregăteşte înstrăinarea terenului de sub Hotelul Continental, cotat la nouă milioane de euro?
Patrimoniul Timişoarei este în pericol, timişorenii riscă să rămână fără terenurile din centrul municipiului – PSD şi finanţatorii acestuia „nu mor de grija altora”, adică de grija timişorenilor
În cei 25 de ani, care au trecut de la revoluţie, timişorenii au văzut cum întreprinderile aflate în patrimoniul statului, au fost falimentate, fabricile tăiate şi vândute la fier vechi, industria Timişoarei fiind, în cele din urmă, lichidată. În anul 2015, noi timişorenii, nu putem accepta ca şi terenurile din centrul Timişoarei să fie luate gratuit de aceleaşi grupuri de interese care au distrus industria.
Să ne amintim succesiunea evenimentelor. În decembrie 1989, în zilele revoluţiei, concetăţenii noştri care au manifestat pentru libertate şi democraţie, au fost ucişi în timpul represaliilor comandate de nomenclatura Partidului Comunist şi înfăptuite de indivizi criminali din Armata Română şi din Securitate. După 25 de ani, încă nimeni nu răspunde pentru crimele săvârşite împotriva poporului român.
După decembrie 1989 şi până la alegerile prezidenţiale din 1990, de teama de a nu fi recunoscuţi şi traşi la răspundere pentru faptele săvârşite lor împotriva populaţiei, toţi activiştii PCR şi securiştii, care au fost instrumente ale dictaturii ceauşiste, au dispărut din instituţii şi din fabrici. Din păcate, alegerea în funcţia de Preşedinte al lui Iliescu la data de 20 mai 1990, în duminica orbului, a însemnat restauraţia regimului comunist.
După mai 1990, s-au reinstaurat la putere foştii activişti ai PCR şi nomenclatura securistă, ei au reapărut în toate întreprinderile de stat, pe care au început să le căpuşeze. Toate afacerile fabricilor de stat au ajuns să fie desfăşurate prin intermedierea firmelor private ale foştilor nomenclaturişti securisto-comunişti şi colaboratorilor Securităţii, care până în 1989 au fost stâlpii dictaturii Ceauşiste. Ei au dat legi prin care să poată să privatizeze întreprinderile de stat “pe un dolar”, în timp ce populaţia, intoxicată cu lozinci de tipul “nu ne vindem ţara”, nu era informată cu privire la planurile acestor politruci de a acapara fabricile aflate în proprietatea tuturor românilor. “Băieţii deştepţi” din fosta nomenclatură a PCR şi a Securităţii au căpuşat, au falimentat, au închis şi au vândut la fier vechi peste 1600 de întreprinderi de stat. Rezultatul a fost distrugerea economiei naţionale şi pierderea a milioane de locuri de muncă în România. A urmat exodul forţei de muncă din România, peste 4 milioane de români au ajuns să pribegescă prin străinătate nevoiţi, pentru a supravieţui, să accepte joburi adesea umilitoare şi prost plătite. În ţară au rămas alte 4 milioane români fără locuri de muncă, cu un nivel de trai foarte scăzut, care supravieţuiesc din ajutorul social, pentru plata căruia Guvernul împrumută anual milioane de euro.
După ce au falimentat fabricile şi le-au vândut la fier vechi, foştii tovarăşi din PCR şi din nomenclatura securistă, au dorit să ia gratuit şi terenul pe care acestea erau situate. În acest scop a fost dată Hotărârea de Guvern nr. 834 din 14 decembrie 1991.
În data de 02.06.2015, în şedinta de plen a Consiliului Local Timişoara am avut două interpelări. În prima interpelare am reamintit că PSD Timiş continuă să ocupe abuziv imobilul din Spl. T. Vladimirescu nr.26, care aparţine patrimoniului Municipiului Timişoara. Este deja arhicunoscut că în contractul de închiriere, încheiat între PSD Timiş şi Primăria Municipiului Timişoara, la Art. 6 este stipulat: ,,Nerespectarea termenului de plată, respectiv ultima zi a lunii pentru care face plata, se penalizează cu 0,5% pe zi întârziere din suma datorată. După perioada de 60 de zile contractul este reziliat de drept. În termen de 7 zile chiriaşul se obligă să pună la dispoziţia locatorului spaţiul în cauză”. PSD Timiş nu plătise chiria din septembrie 2013 şi până în mai 2015, deci contractul de închiriere este reziliat de drept, din noiembrie 2013.
Acţionarea în instanţă a PSD Timiş, pentru rezilierea contractului de închiriere, a fost făcută cu mare întârziere, la data de 24 aprilie 2015. Prin urmare, ţinând cont de cele prevăzute în contractul de închiriere, Direcţia Fiscală trebuia, încă din noiembrie 2013, să iniţieze demersurile pentru a obţine evacuarea imobilului şi punerea acestuia la dispoziţia locatorului, adică Primăria Municipiul Timişoara, pentru ca imobilul să fie folosit în interes public.
Fiind o clădire impozantă, cu 4 niveluri, 957mp suprafeţe locative şi 1360 mp teren aferent, aflată în patrimoniul Timişoarei, imobilul este potrivit pentru a fi utilizat ca sediu de instituţie publică. În acest timp, unele instituţii publice, inclusiv Inspectoratul Şcolar Timiş, plătesc pentru sediu chirie lunară de mii de euro către privaţi.
În a doua interpelare din sedinţa de plen a CLT, am suspus atenţiei situaţia unei parcele de teren de 9250 mp, care aparţine comunităţii, este situată în centrul Timişoarei pe bld. Revoluţiei la nr. 5 şi are ca administrator o societate privată ce realizează un profit uriaş, nu plăteşte niciun leu către bugetul local, însă este principalul finanţator al PSD.
Pe acestă parcelă este situat un complex hotelier şi o parcare privată unde cetăţenii, în patrimoniul cărora se află terenul, plătesc pentru parcare 10 lei /oră către acest administrator privat. Societatea amintită administrează gratuit acestă parcelă şi realizează un profit uriaş, însă Primăria Timişoarei nu încasează niciun leu pentru acest teren de 9250 mp situat ultracentral ( teren a cărui valoare se ridică la peste 9 milioane de euro, întrucât în zonă 1 mp valorează minimum 1000 euro).
Am solicitat Direcţiei Fiscale şi Direcţiei Patrimoniu să îmi comunice în scris situaţia acestei parcele şi ce măsuri vor lua în viitor. În interpelare am prezentat şi extrasul de carte funciară referitor la parcela de teren de 9250 mp, situată pe bld. Revoluţiei la nr. 5, în centrul Timişoarei, care aparţine comunităţii, dar este dată gratuit spre administrare acestei societăţi private. Din păcate, nu am reuşit să atrag colaborarea colegilor în găsirea unei rezolvari favorabile pentru timişoreni şi nici interesul presei.
După interpelarea mea, neavând argumente legale şi nici morale, reprezentanţii PSD au recurs la minciuni, calomnie şi jigniri.
Consilierul Ţoancă (PSD) este cel care a şi semnat hotărârea de consiliu local prin care, în 2012, a fost aprobată închirierea de către PSD a imobilul din spl. T. Vladimirescu nr. 26. Conform declaraţiei lui Ţoancă, lupta mea pentru ca patrimoniul local să fie administrat corect, în folosul timişorenilor, are, sensul zicalei “câinele moare de drum lung şi prostul de grija altora”. Da, eu mor de grija administrării corecte şi în folosul timişorenilor a patrimoniului local şi, din păcate pentru PSD Timiş, s-a dovedit că nu sunt prost şi că nu pot fi redus la tăcere. Nu voi accepta să închid ochii la folosirea abuzivă, de către PSD Timiş, a patrimoniului timişorenilor.
Din anul 2007, România este membră a Comunităţii Europene. Cum este posibil ca în anul 2015 să se dea unui privat, gratuit, un teren care aparţine timişorenilor? Din păcate, fie din lipsă de curaj, fie din interese meschine, nu se vorbeşte despre Hotărârea de Guvern nr. 834/1991, care a permis devalizarea patrimoniului ţării. Toată lumea e mută, surdă şi oarbă.
În anul 2015, fiind membri ai Comunităţii Europene, noi nu putem permite jaful din patrimoniul local sau al statului, în baza unei Hotărâri dată de un Guvern de tovarăşi puşi pe înavuţire din patrimoniul statului, în anul 1991, în vremurile Iliesciene, în care s-a produs reinstaurarea la putere a nomenclaturii securisto-comuniste. După aderarea la Comunitatea Europeană legislaţia românească trebuia armonizată cu cea europeană în decurs de 5 ani. Această Hotărâre de Guvern nr. 834/1991 este în contradicţie cu legislaţia europeană, cu orice normă morală şi cu bunul simţ.
Trebuie să cerem anularea Hotărârii de Guvern nr. 834 din 14 decembrie 1991, altfel noi, timişorenii, vom râmâne şi fără terenurile din centrul oraşului, ele urmând a fi luate gratuit de aceleaşi grupuri de interese care s-au îmbogăţit prin acapararea, falimentarea şi distrugerea fabricilor din Timişoara.
Consilier local,
Folică Petrică