Într-un raport recent referitor la instrumentarea infracţiunilor de fraudă şi evaziune fiscală, Inspecţia Judiciară raportează prejudicii fabuloase constatate de către instanţele din vestul ţării, dar şi unele anomalii în cazurile de acest gen. Unul din ele este redactarea unor sentinţe cu o întârziere foarte mare.
88 de milioane de euro, prejudicii constatate la instanţele din vestul ţării
Recent, respectând principiile împământenite de confidenţialitate care a făcut ca nici măcar numerele dosarelor să nu fie făcute publice, Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a publicat un studiu privind respectarea dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii judiciare a instanţelor judecătoreşti sub aspectul măsurilor dispuse pentru
recuperarea prejudiciilor în dosarele penale, fiind vizate în special infracţiunile de fraude cu fonduri europene, dar şi evaziune fiscală, contrabandă sau de spălare de bani.
Inspecţia Judiciară a ajuns la concluzia că, faţă de ce se întâmplă în alte zone, instanţele arondate Curţii de Apel Timişoara au un număr relativ mic de dosare de acest gen cu vechime fiind identificate doar două cauze cu vechime de trei până la cinci ani, faţă de 11, de exemplu, la Curtea de Apel Cluj.
Impresionant este bilanţul prejudiciilor stabilite în cauze de acest gen, în perioada1 ianuarie 2013 – 1 aprilie 2015, Inspecţia Judiciară precizând că, în cele 266 de dosare de acest gen de la Curtea de Apel Timişoara, s-au stabilit prejudicii de 88.564.289,83 lei şi 542.900,34 euro, fără să menţioneze, însă, gradul de recuperare a acestora. „În ce priveşte măsurile asigurătorii, regula generală este aceea că în timpul judecăţii nu au fost dispuse măsuri asiguratorii, fiind menţinute cele dispuse în faza de urmărire penală sau dispunându-se instituirea acestor măsuri doar prin hotărârea de condamnare”, menţionează reprezentanţii Inspecţiei Judiciare.
Un an pentru redactarea unei sentinţe
Conform acestui raport, din verificarea modului de desfăşurare a judecăţii în cauzele aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi instanţelor arondate, au fost identificate mai multe motive de amânare a judecăţii, cea mai mare parte a acestora având caracter obiectiv, însă fiind identificate, în mod excepţional, şi situaţii cu caracter subiectiv, care au condus la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare.
Un caz specificat de către Inspecţia Judiciară este redactarea unei sentinţe după… un an de la pronunţare. „O situaţie aparte, referitoare la modalitatea de soluţionarea în fond a dosarului nr. …/30/2011 al Tribunalului Timiş, a condus la sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare. Astfel, cauza menţionată a fost înregistrată în sistem la data de 11 noiembrie 2011 şi a fost soluţionată în prim grad de jurisdicţie la data de 23 aprilie 2014, prin sentinţa penală nr. …/ 3 aprilie 2014. Hotărârea a fost redactată la un an de la pronunţare respectiv la 2 martie 2015. Dosarul a fost trimis la DNA la data de 15 aprilie 2015 pentru redactarea motivelor de apel”, se menţionează în raportul Inspecţiei Judiciare.
Raportorii mai precizează că „s-a constatat în acest dosar o temporizare semnificativă a procedurii judiciare, constând în aceea că, sentinţa penală din 3 aprilie 2014 a fost redactată la aproximativ un an de la data pronunţării: „Această durată constituie o perioadă excesivă de inactivitate a instanţei de judecată, care nu poate fi justificată nici prin complexitatea cauzei, astfel că, faţă de această situaţie, prin procesul-verbal din data de 8 iunie 2015 s-a dispus sesizarea din oficiu a Inspecţiei Judiciare, reţinându-se existenţa indiciilor privind săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”
Cazul respectiv este imposibil de identificat, din cauză că nu mai apar în aceste rapoarte nici măcar numerele de dosar. Oricum, o astfel de întârziere a redactării unei sentinţe, mai ales în cazul unui dosar în care se vehiculează un prejudiciu foarte mare, poate fi un motiv pentru ca avocaţii inculpaţilor să invoce vicii procedurale şi să aibă câştig de cauză la instanţe superioare. „În mod normal, după cum precizează şi textul legii, sentinţa trebuie redactată în maxim 20 – 30 de zile de pronunţare. Nu este un termen care se lasă la latitudinea magistraţilor”, ne-a declarat avocatul timişorean Dumitru Ganţ.
Ultimele comentarii