După mai bine şase decenii, navigaţia dintre Serbia şi România s-ar putea relua pe Bega. Asta, dacă proiectul de reabilitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român va demara de anul viitor, aşa cum promit autorităţile.

Legături reluate pe canalul navigabil

Proiectul de reabilitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român ar putea duce la reluarea navigaţiei între Serbia şi România, pe Bega, după o pauză de aproximativ 60 de ani. Autorităţile din Timiş şi din Serbia se bazează pe o finanţare europeană cu care s-ar putea redeschide navigaţia transfrontalieră. România va primi în cadrul acestei finanţări şapte milioane de euro, pentru repararea nodului hidrotehnic şi a ecluzei de la Sânmihaiu Român – starea din prezent a acestor lucrări hidrotehnice fiind considerată motivul principal pentru care acum nu se poate ajunge pe apă în Serbia.

În cadrul aceluiaşi proiect, autorităţile sârbe primesc o sumă similară de şapte milioane de euro pentru repararea a două noduri hidrotehnice, construcţia unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru un punct de trecere a frontierei.

Redeschiderea canalului Bega ca o legătură navigabilă dintre Serbia şi România ar putea relansa turismul. Dacă se va finaliza proiectul aşa cum se prognozează, s-ar putea merge pe canalul Bega până în localitatea Zrenjanin din Serbia. Totul e ca lucrările să înceapă în 2017, aşa cum s-a promis.

Nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român nu a folosit de şase decenii, iar din 1990 nici imăcar nu a fost întreţinut, starea lui de degradare fiind avansată.  

Autorităţile au început investiţiile în acest scop în 2010. S-a reuşit decolmatarea albiei râului până la graniţă, dar lipsa finanţării nu a permis repararea ecluzei şi a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român.

“Aşa s-a precizat, că se intenţionează să se demareze lucrări importante de reabilitare la nodul hidrotehnic de la Sânmihaiu Român. Nu s-a menţionat însă un moment clar de începere şi de finalizare. Dacă se fac lucrările hidrotehnice necesare de la Sânmihaiu şi Uivar, se va putea naviga fără probleme până în Serbia. Este nevoie însă de o investiţie ceva mai mare, pentru că lucrările făcute până acum de Apele Române la Sânmihaiu sunt parţiale şi insuficiente”, spune Alexandru Bărboi, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara.

În opinia sa, în acest fel, autorităţile române nu ar face altceva decât să se încadreze în tendinţele din Uniunea Europeană, unde sunt peste 30.000 de kilometri de căi navigabile. “În Europa de vest sunt şi ecluze cu cinci-şase trepte, şi diferenţe de nivel de peste 72 de metri. La Sânmihaiu Român, nici nu ar fi atât de complicată reabilitarea. Ar trebui refăcute şi modernizate construcţiile şi ar trebui schimbate porţile batante, care au o vechime de peste 30 de ani. Trebuie schimbat stăvilarul, şi apoi se va putea realiza şi ecluza. Nu este nimic complicat, numai că în România există un talent deosebit de a se complica lucruri extrem de simple. Exemplul cel mai bun în acest sens e cel legat de navigaţia în scopuri de transport public pe Bega – nici acum nu-mi vine să cred că nu s-a reuşit să se dea drumul la navigaţie de către RATT, din cauza unor hârtii şi ştampile”, spune reprezentantul Oficiului de Căpitănie Timişoara.

Termen de trei ani

Conform mai multor voci din Consiliul Local Timișoara, pentru succesul proiectului de utilizare a canalului Bega în scop de navigaţie este esenţială reabilitarea ecluzei de la Sânmihaiu Român, care ar preveni acumularea de sediment în canal. Fără reabilitarea ecluzei, colmatarea canalului ar putea pune sub semnul întrebării inclusiv investiţiile făcute până acum de Primărie în reabilitarea canalului. Potrivit unor consilieri locali, ecluza era astfel construită încât, cu o pantă calculată, să nu se mai depună reziduuri pe canal.

Interpelat pe această temă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a precizat recent: „Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Punere în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român au fost aprobaţi, iar valoarea totală a investiţiei este de 42,3 milioane de euro. Valoarea rămasă de executat este de 37,9 milioane de lei, eşalonată pe trei ani”.

Aşadar, în aproximativ trei ani acest obiectiv, care era de mult pe agenda autorităţilor timişene, ar putea fi finalizat.