Curtea de Conturi se declară nemulţumită de felul în care Primăria Timişoara îşi organizează acţiunea de control intern. Inspectorii financiari spun că în unele cazuri controlul intern s-a realizat, dacă s-a realizat, superficial, cu deficienţe în ceea ce priveşte descoperirea de nereguli, găsirea de vinovaţi şi aplicarea de sancţiuni. Opinia reprezentanţilor Curţii de Conturi este împărtăşită şi de unii consilieri locali care susţin că, dacă această acţiune de auto-verificare s-ar fi realizat corespunzător, s-ar fi reuşit evitarea risipei de bani publici generate de contractarea şi implementarea unor contracte păguboase.

“Certificate de bună purtare” acordate prea uşor

Într-un raport făcut public recent, inspectorii Curţii de Conturi arată că activitatea de control intern la nivelul Primăriei timişorene nu se desfăşoară pe coordonate mulţumitoare: “O concluzie care se desprinde este insuficienţa implementării de către persoanele cu atribuţii a controlului intern, precum şi o prea mare uşurinţă în acordarea vizei controlului financiar preventiv.” Inspectorii exemplifică în acest sens situaţia legată de deficienţele consemnate cu ocazia verificării modului de recepţionare a lucrărilor efectuate de către S.C. Rosign S.A., a modului şi documentelor care au stat la baza înregistrării în contabilitate a vânzării de locuinţe.

Aceasta după ce, cu un an înainte, pe aceeaşi temă, deja celebră a semnalizării rutiere în Timişoara, care ar fi trebuit să facă obiectul verificărilor interne la nivelul Primăriei, Curtea de Conturi constata că elementele de semnalizare furnizate Municipalităţii – indicatoare, borne, calmatoare de trafic, panouri de orientare – nu fac obiectul înregistrării în evidenţele tehnico-operative. Altfel spus, facturile de prestări servicii şi furnizare au fost înregistrate doar valoric în contabilitate, în mod global, fără a se realiza un inventar al acestora.

De altfel, nemulţumirile reprezentanţilor Curţii de Conturi în privinţa felului în care Primăria Timişoara îşi organizează acţiunea de control intern nu sunt noi. Şi în raportul anual precedent inspectorii constatând că, din  cauza neorganizării corespunzătoare a sistemelor de control intern, nu au fost identificate soluţiile suficiente şi necesare pentru realizarea eficientă a obiectivelor acestei activităţi, fapt care, “în opinia echipei de audit extern, reprezintă un risc major privind activitatea de ansamblu a entităţii.”

În acel penultim raport, publicat anul trecut, Curtea de Conturi preciza că activitatea de salubrizare, respectiv modul de delegare a gestiunii acestei activităţi către operatori externi şi de monitorizare a acesteia de către compartimentele cu atribuţii în acest sens de la nivelul Primăriei Timişoara, nu a făcut obiectul auditului intern al instituţiei în ultimii trei ani, aşa cum cere Legea privind auditul public intern. “Imposibilitatea realizării din partea auditorilor a unei evaluări corespunzătoare a activităţii de audit intern la nivelul Primăriei Timişoara şi la opinia că starea de fapt prezentată reprezintă un risc major în realizarea obiectivelor entităţii”, susţin funcţionarii Curţii de Conturi.

“Şi dacă se fac controale, nu ni se comunică faptul că se aplică sancţiuni”

Opiniile auditorilor Curţii de Conturi sunt împărtăşite şi de o parte dintre consilierii locali care spun că, dacă această acţiune de auto-verificare a Primăriei s-ar fi realizat corespunzător, Municipalitatea ar fi reuşit să evite risipa de bani publici generată de contractarea şi implementarea unor contracte păguboase. “Poate că acest Compartiment de Control este funcţional, însă eu nu văd să se aplice sancţiuni în urma controalelor realizate de această entitate. Concluziile, dacă se formulează, rămân adesea pe hârtie, astfel că respectivul control este de fapt o formalitate, bifată pentru că aşa impune legea”, susţine consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu. Acesta mai spune că respectivul Compartiment de Control trebuia să identifice de multă vreme neregulile legate de contractul privitor la semnalizarea stradală, mai ales că ele au fost confirmate şi de Curtea de Conturi, şi de Garda Financiară. “Toţi auditorii au spus clar că banii s-au cheltuit valoric fără să se ştie cu exactitate ce şi unde se montează. Şi iată că, după un an şi jumătate de la izbucnirea acestui scandal, nu avem sancţiuni, vinovaţi şi nicio evidenţă clară a lucrărilor de semnalizare pe care Primăria a dat bani publici în ultimul an”, mai spune consilierul democrat-liberal.  

Activitate prezentată vag în rapoartele anuale

Cu toate acestea, în raportul anual, Compartimentul de Control al Primăriei susţine că are activitate, însă în acest document făcut public de Primărie nu sunt precizate nici rezultatele concrete ale acţiunilor de control, nici neregulile constatate.

Compartimentul Control susţine că a soluţionat anul trecut 18 sesizări repartizate de primarul Timişoarei, care “se referă în principal, dar fără a se limita la acestea, la nemulţumiri ale cetăţenilor cu privire la modul în care le-au fost rezolvate solicitările de către compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Timişoara şi/sau conţin reclamaţii la adresa acestora.” Aceste sesizări au vizat lucrări de construcţii şi autorizarea acestora, modul de soluţionare a sesizărilor în cadrul instituţiei, probleme legate de imobile, măsurile dispuse de Direcţia Poliţiei Locale şi lucrări de reabilitare termică. În urma acestor verificări, spun inspectorii Primăriei, în situaţiile în care sesizările cetăţenilor s-au dovedit a fi îndreptăţite, au fost luate măsuri pentru înlăturarea deficienţelor, “urmărindu-se soluţionarea problemelor, context în care au fost transmise atenţionări de natură organizatorică la nivelul instituţiei, pentru a contribui la îmbunătăţirea pe viitor a activităţii, dar şi pentru a preîntâmpina pe viitor repetarea situaţiilor de natura celor sesizate.”

Astfel, cu aceste atenţionări, “s-a insistat pe respectarea programului alocat relaţiilor cu publicul, pe respectarea regulilor deontologice şi de etică profesională, pe soluţionarea cererilor şi îndeplinirea tuturor sarcinilor de serviciu în termenul legal şi cu respectarea cerinţelor legale şi a procedurilor aplicabile, pe gestionarea eficientă a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Timişoara.”

Inspectorii Municipalităţii mai spun că, în cazurile în care, în urma desfăşurării acţiunilor de verificare, s-a constatat că anumiţi funcţionari publici nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, au fost luate măsurile necesare pentru sesizarea Comisiei de Disciplină, însă nu dau nume concrete.

De asemenea, anul trecut Compartimentul Control a efectuat la solicitarea primarului Nicolae Robu, 13 controale tematice atât la entităţile subordonate Consiliului Local – S.C. Colterm S.A., S.C. Drumuri Municipale Timişoara S.A., S.C. Aquatim S.A., ACS Poli, Casa de Cultură a Municipiului Timişoara –, cât şi la structuri ce ţin de Primărie – Direcţia Tehnică, Direcţia Clădiri, Terenuri şi Dotări Diverse, Direcţia Dezvoltare, Direcţia de Mediu, Direcţia Economică, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară. În raportul anual al Compartimentului de Control, se menţionează, în aceiaşi termeni vagi, că, în urma acestor verificări, a fost prezentată o situaţie generală actualizată a entităţilor controlate, făcându-se referire atât la realizările acestora, cât şi la problemele cu care acestea se confruntă, “au fost dispuse măsuri pentru îndepărtarea disfuncţiilor identificate, organizatorice şi de altă natură, în vederea asigurării pe viitor a unei funcţionări mai eficiente şi eficace a acestor entităţi”. Şi în termeni la fel de generalişti, se mai spune că, anul trecut, Compartimentul Control a efectuat “cercetarea disciplinară prealabilă atât în cazul faptelor ce constituie abatere disciplinară săvârşite de personalul contractual al Primăriei Municipiului Timişoara, cât şi în cazul funcţionarilor publici din cadrul instituţiei.”

Controale contracarate în instanţă

Totuşi, nu puţine sunt situaţiile în care, deşi Curtea de Conturi identifică o serie de nereguli majore în derularea unor contracte publice implementate de către Primărie, acestea nu sunt confirmate în urma auditului intern, fiind chiar contracarate în instanţă.

Anul trecut, la raportul legat de gestionarea finanţelor publice locale, Curtea de Conturi a făcut publică o informaţie care a cauzat şi mai multe discuţii legate de controversata reabilitare a Parcului Copiilor din Timişoara, al cărui deviz de lucrări a trebuit suplimentat pe ultima sută de metri cu peste 200.000 de euro, din cauza unor aşa-zise lucrări neprevăzute. Deşi această faptă constatată este extrem de gravă, cu un prejudiciu semnificativ, mai mulţi consilieri locali spun că Primăria nu a dat de înţeles că ar fi luat măsuri de sancţionare a celor vinovaţi de cheltuirea nejustificată a mai mult de jumătate de milion de lei din bugetul local.  

Am solicitat lămuriri Primăriei, cerând să ni se spună ce măsuri s-au luat în cazul lucrărilor în valoare de 650.000 de lei din Parcul Copiilor, despre care Curtea de Conturi a constatat că s-au plătit de către Primăria Timişoara de două ori, Penitenciarului Timişoara şi unei firme de specialitate, precum şi care au fost principalele concluzii ale Primăriei Timişoara în urma anchetei interne legate de reabilitarea Parcului Copiilor. Primăria ne-a răspuns că se războieşte în instanţă, dar nu cu eventualii vinovaţi, ci cu oficialii Curţii de Conturi.

Cât despre controlul Primăriei legat de acest parc, din nou, totul a ieşit bine, în opinia Municipalităţii. „Urmare a verificărilor efectuate s-a constatat că, în urma dezafectării Parcului Copiilor, ca urmare a trecerii acestuia din patrimoniul S.C. Horticultura S.A. în patrimoniul Primăriei, fierul rezultat a fost valorificat de către Horticultura S.A., conform procedurilor legale”, susţin reprezentanţii Municipalităţii.