În decursul ultimului an au fost înregistrate 6.475 de sesizări privind minori care au dispărut de acasă, anunţă organizaţia Salvați Copiii România. În peste 95% din sesizările de dispariții este vorba de plecări voluntare.

Bilanțul, atrage atenţia organizaţia Salvaţi Copiii România, este dramatic, în condițiile în care 192 din copiii cărora le-a fost semnalată dispariţia în ultimul an (30 aprilie 2019-20 mai 2020), au vârste până la 10 ani, 1.623 au vârste cuprinse între 10-14 ani, restul de 4.660 fiind mai mari de 14 ani, potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General de Poliție.

În aceeași perioadă de timp, au fost găsiți 6.742 de minori, dintre care 207 cu vârste până la 10 ani, 1.711 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 4.824 mai mari de 14 ani.

Cele mai multe dispariții au fost înregistrate la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, urmată de Inspectoratele Judeţene de Poliţie Constanţa, Iași și Bistrița-Năsăud.

În peste 95% din sesizările de dispariții este vorba de plecări voluntare, cele mai multe dispariții fiind înregistrate în rândul adolescenților, rezultă din datele IGPR puse la dispoziţia Salvaţi Copiii. În 40% dintre acestea, este vorba de plecări voluntare din centre, în vreme ce în cazul familiilor se înregistrează un procent de 60% de plecări intenționate. Copiii pleacă intenționat de la domiciliu sau din centrele de ocrotire a copiilor, pe o perioadă nedeterminată.

În ultimii cinci ani numărul sesizărilor disparițiilor de copii aproape s-a dublat, în 2015 fiind semnalate 3.736 de sesizări.

Potrivit Salvaţi Copiii, principalele motive care îi determină pe copii să își părăsească familia sau centrele de ocrotire sunt: neglijarea și lipsa de supraveghere din partea adulților responsabili, conflictele repetate din familie, abuzurile asupra copiilor, fizice și/sau emoționale, lăsarea lor în grija bunicilor sau a altor rude, odată cu plecarea aparținătorilor legali la muncă în străinătate, blocaje în comunicarea cu părinții, cu precădere în situații dificile, abandonul școlar și influența/presiunea anturajului, consumul de alcool și substanțe halucinogene şi situația economică precară a familiei.

„Când un adolescent pleacă de acasă, el este deja într-o stare psiho-emoțională fragilă și nu își dă seama că, în loc să găsească un refugiu, poate să cadă într-o capcană din care cu greu va fi tras înapoi. De aceea, programele de sprijin psihologic sunt esențiale, mai ales zilele acestea, când copiii petrec mai mult timp în mediul online și astfel devin mai vulnerabili în fața diverselor forme de abuz și exploatare. În acest context, Salvați Copiii România și-a intensificat eforturile pentru a oferi sprijin psihologic părinților și copiilor, atât prin intermediul liniilor telefonice, cât și online”, explică Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii România.

În Europa, conform datelor furnizate de Federația Europeană pentru Copilul Dispărut și Exploatat Sexual (Missing Children Europe), la fiecare două minute este raportată dispariția unui copil.

De Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi, marcată în 25 mai, Salvaţi Copiii România a atras atenţia asupra situaţiilor de risc în care pot ajunge copiii care pleacă de acasă sau din centre. Mesajul „Fuga de acasă este o capcană, nu un refugiu!” este esențial și este nevoie de un efort susținut pentru a avertiza asupra situațiilor de risc în care copiii şi adolescenţii lipsiţi de sprijin pot lua decizii cu impact negativ major asupra siguranţei şi vieţii lor.