Niciun oficial nu admite public că funcţionarilor din sistemul bugetar le sunt diminuate salariile, spune juristul Tiberiu Negrei. În plus, acesta acuză lipsa de reacţie a Prefecturii Timiş într-o situaţie care vizează suprimarea a 25% din salariile unor funcţionari publici şi o acuză de complicitate la comiterea unor ilegalităţi. În replică, prefectul se prevalează de volumul mare de muncă din instituţie, dar admite că problema majoră o constituie salarizarea funcţionarilor publici. Chestiune care, opinează el, ţine însă de Legislativ, nu Executiv.

O decizie ilegală, care beneficiază de complicitatea tacită a Prefecturii?

La Primăria Ghiroda, angajaţilor li se taie, începând din această lună, 25% din salariu, procent care reprezintă echivalentul sporului de dispozitiv. Juristul Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara, spune că situaţia este valabilă în cazul a peste 80 de Primării din judeţ şi în cazul multor Primării din ţară şi reclamă faptul că decizia în sine este ilegală, întrucât, spune el, nu doar că anulează un drept salarial al angajaţilor, pe care aceştia l-au câştigat în instanţă, dar reprezintă o micşorare salarială despre care oficialii nu vorbesc public.

Tiberiu Negrei mai spune că decizia primarului comunei Ghiroda a stârnit nemulţumirea a 27 de angajaţi, care au înaintat o plângere prealabilă împotriva dispoziţiei de încetare a plăţii.Dispoziţie care se motivează în decizia semnată de primarul Vasile Dorel Cădariu şi de secretarul Primăriei, Sorin Viorel Prilipceanu, vine ca urmare a raportului de audit financiar întocmit la finele lui octombrie 2013 asupra contului anual de execuţie a bugetului local pe anul 2012 al Primăriei Ghiroda, dar şi a unor dispoziţii ale Curţii de Conturi. Măsura prevede nu doar sistarea, începând cu luna februarie, a plăţii sporului de dispozitiv în valoare de 25% din salariu, ci ar urma să producă şi efecte retroactive.

Angajaţii Primăriei Ghiroda invocă drept motiv pentru intenţia lor de a se adresa instanţei netemeinicia şi ilegalitatea rezoluţiei. Despre care Tiberiu Negrei apreciază că „nu respectă principiul obligativităţii contractului colectiv de muncă şi acordului colectiv de muncă şi nici decizia civilă pronunţată de Tribunalul Timiş şi confirmată de Curtea de Apel Timişoara care garantează câştigarea în instanţă de către angajaţii Primăriei Ghiroda a dreptului de a primi acest spor de dispozitiv”. El spune că, de fapt, este vorba despre o micşorare cu 25% a salariilor, întrucât ceea ce dispoziţia primarului numeşte spor de dipozitiv s-a dematerializat, începând cu ianuarie 2010, când s-au efectuat reîncadrările de personal în toate instituţiile. În plus, afirmă juristul, „o decizie sau o recomandare a Camerei de Conturi nu are aceeaşi putere ca şi o hotărâre judecătorească. Avem de-a face aici cu o încălcare a unei hotărâri a Justiţiei, lucru care la noi devine un aspect perceput ca fiind aproape firesc. Parlamentul, care este o putere legislativă, trece peste puterea judecătorească”.

Tiberiu Negrei acuză că situaţia în sine este întemeiată şi pe lipsa de implicare a Prefecturii Timiş – „Este în culpă mare Instituţia Prefectului” – şi care evocă poziţionarea în raport cu legea a dispoziţiei de încetare a plăţii sporului de dispozitiv. În plus, mai spune el, contractele colective de muncă nu au fost anulate în instanţă, iar în aceste condiţii, nici de clauzele prevăzute în contracte nu se poate face abstracţie, întrucât nulitatea lor se poate constata doar de către instanţa de judecată. „În condiţiile în care există Primării în Timiş în care majoritatea salariaţilor au venituri lunare cuprinse între 1.000 şi 1.500 de lei, se poate ajunge până la gesturi care să ducă la oprirea activităţii”, avertizează Tiberiu Negrei. Acesta apreciază că, la nivelul judeţului , există peste 80 de Primării care se confruntă cu situaţii similare şi anunţă că va sesiza şi Prefectura.

În plus, afirmă Tiberiu Negrei, s-a produs o situaţie bizară: pe lista angajaţilor din Primăria Ghiroda, care protestează împotriva dispoziţiei primarului, figurează şi numele acestuia şi cel al secretarului. Care, în eventualitatea unui câştig în instanţă privind recuperarea drepturilor salariale, s-ar putea poziţiona de partea păgubiţilor…

„Nu Camera de Conturi poate dicta anularea unui drept obţinut în instanţă. Camera de Conturi poate doar dispune luarea unor măsuri pentru perioadele anterioare controlului. În cazul de faţă, pentru anul 2012. Dar nici măcar hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu pot produce efecte retroactive, efectele deciziilor Î.C.C.J. devin valabile de la data publicării lor în Monitorul Oficial şi nu produc efecte asupra unor hotărâri publicate anterior”, explică Tiberiu Negrei caracterul ilegal al dispoziţiei primarului Ghirodei de întrerupere a plăţii sporului de dispozitiv în cuantum de 25%.

Decizia Curţii de Conturi, atacată în instanţă de Primăria Ghiroda

Întrebat despre dispoziţia emisă, primarul din Ghiroda declară că instituţia pe care o conduce a contestat deja în instanţă decizia Camerei de Conturi.

„O astfel de situaţie este întâlnită însă în 90% din Primăriile din judeţul Timiş şi de la nivel naţional”, mai spune primarul Vasile Dorel Cădariu, care adaugă că unii primari au luat, pe proprie răspundere decizia continuării alocării banilor, pe motiv că niciunui primar nu îi convine să îi plece din angajaţi, pentru că salariile funcţionarilor sunt şi aşa mici. „La noi, spre exemplu, din februarie, de când a apărut această situaţie, cu încetarea plăţii sporului de dispozitiv, au demisionat patru oameni. Au pus pixul jos şi au refuzat să mai vină la lucru. Pentru că nivelul salariilor este aproape de minimul pe economie, adică de aproximativ 800 – 900 de lei. Eu nu pot să îi condamn, îi înţeleg că nu pot să trăiască din astfel de salarii”, spune primarul comunei Ghiroda. Acesta adaugă că în prezent mai sunt angajaţi puţin mai mult de 20 de persoane, în condiţiile în care în 2008 erau în schema de personal 58 de angajaţi.

„Motivul pentru care cei de la Camera de Conturi m-au acuzat de ilegalitate în acordarea acestor bani este tocmai faptul că am inclus acest spor în salariul de bază al angajaţilor”, precizează Vasile Dorel Cădariu, care răspunde astfel acuzelor potrivit cărora  această reţinere de 25% reprezintă, în fapt, expresia unei micşorări salariale.

Prefectul Eugen Dogaru: „Salarizarea funcţionarilor publici, o problemă de competenţa Legislativului”

Acuzelor de lipsă de reacţie şi de complicitate la comiterea unei ilegalităţi, prefectul de Timiş, Eugen Dogaru, le răspunde invocând volumul mare de muncă din Prefectură: „La nivel de judeţ există 99 de unităţi administrativ-teritoriale. Există un termen legal în care reprezentanţii Instituţiei Prefectului trebuie să se pronunţe asupra caracterului legal al fiecărei decizii în parte. Potrivit Legii contenciosului administrativ, Instituţia Prefectului face verificarea legalităţii actelor, iar atacarea de către prefect în contencios administrativ presupune, în plus, faţă de atacarea de către oricine altcineva, suspendarea actului. Domnul Negrei, în calitatea sa de angajat al Primăriei Timişoara, ar trebui să ştie care este volumul de muncă de acolo şi ar putea să aprecieze că, la un volum de muncă cum este cel din Prefectură, nu poţi baleia cu o asemenea viteză printre documentele primite”.

Eugen Dogaru admite că problema o reprezintă nivelul de salarizare a personalului angajat în Primării. Chestiunea aceasta, spune el, trebuie reglementată de Legislativ.

Referitor la cazul dispoziţiei privind încetarea plăţii sporului de dipozitiv la Primăria Ghiroda, prefectul declară că „responsabilii de la Juridic vor repartiza documentul celor care se ocupă de comuna Ghiroda, iar pronunţarea asupra legalităţii documentului se va întâmpla imediat ce acesta va fi analizat”.

Prefectul admite că, în cadrul unor discuţii care au avut loc marţi dimineaţa, la sediul Prefecturii, între secretarii din Primării, mai mulţi au semnalat că se confruntă cu probleme legate de încetarea plăţilor sporului de dispozitiv: „Dar nu aş putea avansa cu exactitate, ca să nu greşesc, care dintre dumnealor au ridicat această problemă în cadrul discuţiilor”.

Deputat P.S.D. Cătălin Tiuch: „Hemoragia de personal din sistemul de administraţie publică poate afecta obiectivele strategice ale României”

Deputatul P.S.D. Cătălin Tiuch şi-a semnalat, printr-o declaraţie politică, îngrijorarea faţă de o serie de dispoziţii recente, cu caracter executiv, venite din partea reprezentanţilor Curţii de Conturi. Dispoziţii în baza cărora salariaţii din peste 90% din Primăriile din România riscă să rămână în decursul acestui an fără 25% din salariu.  

Cătălin Tiuch menţionează că înţelege „nemulţumirile angajaţilor atunci când, de exemplu, Curtea de Conturi decide să ceară tăierea sporului de dispozitiv câştigat în instanţă, pentru angajaţii din Primăriile din judeţul Timiş, precum şi îngrijorarea primarilor că vor rămâne fără specialişti, din cauza salariilor mici”. Dar semnalează nivelul salarial extrem de scăzut al angajaţilor din sistemul de administraţie publică şi precizează că, în Primăriile din colegiul pe care îl reprezintă, un angajat cu 14 ani vechime, care răspunde de partea social-culturală şi care este încadrat ca bibliotecar, câştigă 629 de lei, în vreme ce un inginer topograf câştigă 826 lei, un inspector sau un contabil – 1.042 lei, iar salariul unui funcţionar public variază, în general, între 780 şi 900 lei. În aceeaşi situaţie disperată în ce priveşte nivelul de salarizare se află, potrivit afirmaţiilor lui Cătălin Tiuch, şi promotorii locali, dar şi  funcţionarii care lucrează pentru atragerea şi implementarea fondurilor europene. Munca aceastora este apreciată financiar la nivelul salariului minim pe economie: „Or, aceste lucruri pot zădărnici eforturile autorităţilor publice locale de a accesa fonduri europene cu scopul de a contribui la dezvoltarea pieţei muncii în regiunile din care provin. O plecare masivă din rândul funcţionarilor din Primării ar fi varianta care să ne facă să regândim modul lor de salarizare, pentru că a rămâne fără specialişti, indiferent de domeniu, nu e o soluţie, ci devine o problemă a întregului sistem”. Acesta estimează că plecarea funcţionarilor publici din sistem din pricina salarizării umilitoare poate afecta obiectivele strategice ale României.