Pacienţii români cu bronhopneumopatie obstructivă cronică au în medie 63 de ani, în timp ce europenii au în medie 72 de ani, potrivit studiului european “BPOC Audit”.

Pentru prima dată în România, spe­cialiştii au evaluat tratamentul pa­cienţilor cu bronhopneumopatie ob­structivă cronică (BPOC) în cadrul unui studiu complex, „BPOC Audit”, realizat de Societatea Europeană pentru Afecţiuni Respiratorii, anunţă Mediafax. În cadrul acestei cercetări, a fost analizată calitatea îngrijirii pa­cienţilor cu bronşită cronică în Aus­tria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Po­lonia, Irlanda, România, Slovacia, Spa­nia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie, respectiv în 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri.

În România, au fost implicate în proiect zece spitale din centre univer­sitare, şapte dintre ele având servicii de terapie intensivă şi doar cinci, posi­bilităţi de asistare şi internare a agra­vării bolii de fond.

Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mi­hălţan, “BPOC Audit” arată că Ro­mânia este descoperită la asistenţă în serviciile de terapie intensivă spe­cia­lizată (prin numărul mic de paturi exis­tente) şi în ceea ce priveşte personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistenţa la domiciliu). De asemenea, nu există programe de asistare a pacientului externat. În plus, spune Florin Mihălţan, externarea pacientu­lui cu BPOC se face haotic, medicul sau rezidentul fiind cel responsabil de ex­ternare, neexistând asistente pregă­tite în domeniu. Doar un spital din zece are o echipă multidisciplinară care să pregătească pacientul pentru o exter­nare precoce.

Studiul mai arată că în România, în secţiile de pneumologie, aproape 90 la sută dintre pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629). În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spi­talizării cu bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune, 63 la sută din ro­mâni primesc tratament pentru agra­va­rea bolii de fond. Aproape jumătate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14 la sută au mai putut beneficia de acest tratament după externare.

„România se poziţionează pe lo­curi codaşe. Două din zece spitale nu pot să trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivă. Fap­tul că România ocupă penultima poziţie din punct de vedere al ventilaţiei me­canice invazive ne dovedeşte că nici acoperirea în terapiile intensive de spe­cialitate nu sunt la nivelul dorit şi cerut de standardele europene. La asis­tenţa la domiciliu a pacienţilor cu tra­heostomii ne situăm pe ultimul loc: două unităţi din zece pot susţine la do­mi­ciliu această categorie de pacienţi”, precizează Florin Mihălţan.

Pacienţii români au reprezentat 3,98 la sută din totalitatea celor moni­torizaţi (în valoare absolută, 629). Din­tre aceştia, pondererea bărbaţilor bol­navi a fost printre cele mai mari din ţările participante (81,2 la sută), a doua ca frecvenţă, după Spania. În condiţii­le în care media de vârstă la nivel euro­pean a fost de 72 de ani, pacienţii români au avut o medie de vârstă de 63 de ani.