Stilul de viaţă nesănătos, sedentarismul, fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentaţia necorespunzătoare, excesul de grăsimi şi de sare din alimentele procesate, extrem de dificil de controlat de către consumatorul urban, toate acestea reprezintă, apreciază medicii, „ucigaşi tăcuţi”. Adică tot atâţia factori favorizanţi pentru instalarea unor afecţiuni extrem de grave: boala cronică renală, hipertensiunea arterială ori diabetul zaharat. Boli cu o evoluţie lentă şi insidioasă, a căror depistare în stadii avansate este cu atât mai dificilă cu cât există o anume reticenţă în rândul pacienţilor în ce priveşte prezentarea cu regularitate la medic.

Informarea corectă, eficientă în prevenire

Ziua Mondială a Rinichiului a fost marcată miercuri, în avans, la Timişoara, printr-o conferinţă cu tema „Boala cronică de rinichi – un „ucigaş” silenţios”. La evenimentul menit să sensibilizeze publicul larg asupra importanţei prevenţiei şi diagnosticării precoce a bolilor care pot afecta rinichiul au prezentat expuneri, abordând subiectul patologiei rinichiului din perspectiva unor specializări medicale diferite, conf. dr. Adalbert Schiller, medic nefrolog, prof. dr. Adina Ionac, medic cardiolog, şi conf. dr. Romulus Timar, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Potrivit conf. dr. Adalbert Schiller, marcarea printr-un eveniment public a Zilei Mondiale a Rinichilor este menită să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a importanţei îngrijirii sănătăţii rinichilor, astfel încât să se diminueze cât mai mult posibil frecvenţa, dar şi impactul instalării unor boli cronice de rinichi asupra unei posibile patologii asociate. Dr. Schiller insistă, în contextul tendinţei generalizate de creştere a incidenţei afecţiunilor renale şi a patologiei asociate cu bolile rinichiului, că devine din ce în ce mai importantă abordarea interdisciplinară a acestui gen de afecţiuni. Şi aceasta din pricina faptului că afectarea funcţiei rinichiului poate antrena deteriorarea progresivă a stării generale a pacientului, prin afectarea funcţiei celorlalte organe vitale: inimă, pancreas şi ficat.

Statisticile prezentate în cadrul expunerilor de către cei trei medici specialişti susţin, de altfel, gravitatea impactului pe care îl poate avea în rândul populaţiei afectarea funcţiei renale. Problemă cu atât mai gravă cu cât poate rămâne vreme îndelungată nemanifestă, având o evoluţie insidioasă.

„Boala cronică renală, în stadii iniţiale, nu are semne sau simptome”, avertizează medicul Adalbert Schiller. Care adaugă că o persoană bolnavă poate pierde până la 90% din funcţia rinichilor până la apariţia primelor semne manifeste de boală.

Tot mai mulţi oameni, afectaţi de probleme renale

La nivel internaţional, bolile cronice ale rinichiului afectează între 11 şi 16% din populaţie, procentul fiind în creştere, în vreme ce la nivel naţional procentul de persoane la care s-a constatat o diminuare a funcţiei renale este de aproximativ 8%.

Depistarea în faze avansate a afectării funcţiei renale plasează România într-un context îngrijorător, întrucât rezultă că majoritatea afecţiunilor care afectează rinichiul sunt diagnosticate relativ tardiv, în stadiul 3 sau 4 de boală, atunci când sunt deja instalate leziuni renale ireversibile, iar activitatea funcţională a rinichiului este considerabil diminuată, spune conf. dr. Adalbert Schiller, insistând asupra importanţei unei educaţii medicale în rândul populaţiei, care să determine prezentarea pacienţilor la medic, pentru efectuarea unui set de investigaţii elementare. „Depistarea la timp şi tratarea comorbidităţilor (a bolilor asociate – n.red.) poate să încetinească evoluţia bolii”, subliniază conf. dr. Adalbert Schiller, relevând faptul că, în caz contrar, se ajunge frecvent la afectarea funcţiei inimii şi la agravarea oricărei patologii asociate cu boala cronică renală.

Medicul nefrolog mai spune şi că, de aceea, diagnosticarea precoce a bolii cronice renale, prin efectuarea, măcar o dată pe an, a unui examen de urină, pentru a verifica dacă nu există cumva în urină urme de proteine, dar şi a unui examen de sânge, pentru măsurarea nivelului creatininei serice, sunt singurele modalităţi eficiente de prevenţie.

Şi prof. dr. Adina Ionac insistă asupra importanţei conştientizării interdependenţei dintre buna funcţionare a rinichiului şi a inimii. Potrivit acesteia, problemele legate de hipertensiunea arterială afectează un procent de 15% din populaţie.

În ce priveşte situaţia de la nivel local, statisticile medicale furnizează date cu atât mai îngrijorătoare cu cât, la nivelul Banatului, mai bine de 50% din totalul populaţiei adulte suferă, se pare, de hipertensiune arterială. Nici această afecţiune nu este însă neapărat manifestă în stadii iniţiale, motiv pentru care, apreciază prof. dr. Adina Ionac, dintr-un total de 6,5 milioane de hipertensivi aflaţi în evidenţe la nivel naţional, doar 3,3 milioane sunt trataţi, în vreme ce, în cazul a peste trei milioane de persoane, această problemă medicală este necontrolată corepunzător.

Similitudini cu această situaţie îngrijorătoare prezintă şi statisticile care relevă numărul cazurilor de diabet zaharat, spune conf. dr. Romulus Timar, specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice. Acesta precizează că, în partea de vest a ţării, se află în evidenţele medicale 650.000 de persoane bolnave de diabet zaharat, dintre care doar 28.000 sunt pacienţi medicaţi, la care se adaugă însă un număr foarte mare de persoane în cazul cărora boala, deşi există, nu a fost diagnosticată încă.

Diminuarea riscului de îmbolnăvire, posibil printr-un stil de viaţă cât mai sănătos

Recomandările medicilor specialişti legate de posibilităţile de evitare a apariţiei unor boli grave au vizat respectarea unor reguli elementare – necesitatea prezentării cu regularitate la medic, pentru controlul valorii tensiunii arteriale şi a nivelului glicemiei, cât şi renunţarea la obiceiurile nesănătoase, indiferent că este vorba despre fumat, consumul excesiv de alcool sau administrarea de medicamente fără avizul medicului.

Medicul nefrolog Adalbert Schiller a atenţionat inclusiv asupra riscului administrării unor medicamente considerate banale, dar care, pe termen lung, pot avea consecinţe extrem de grave asupra stării de sănătate. Nici administrarea aşa-numitelor produse naturiste nu este recomandată fără consultarea unui medic, avertizează acesta. Care precizează că preparatele din plante, indiferent de forma de prezentare sau de administrare, pot conţine substanţe cu efect nociv asupra organismului. Şi, mai spune el, chiar dacă statisticile medicale nu relevă o corelare directă între consumul scăzut de lichide şi apariţia litiazei renale (a pietrelor la rinichi – n.r.), este important, pentru susţinerea activităţii sănătoase a rinichiului, consumul de lichide, de până la 1.5 –  2 litri pe zi.