Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, s-a aflat azi la Timişoara, unde a vorbit despre propunerile actualei conduceri a CE – dat fiind că Jean-Claude Juncker şi-a început mandatul la conducerea Comisiei Europene cu nişte propuneri considerate de unii drept cvasi-revoluţionare – şi despre câteva dintre priorităţile CE.

Noi linii de acţiune ale Comisiei Europene

Una dintre propunerile cu care a venit Jean-Claude Juncker în momentul în care a preluat, în noiembrie 2014, conducerea CE a vizat discontinuitatea politică. Adică, CE nu continuă toate iniţiativele legislative făcute înainte de începerea mandatului Juncker, în cazul în care constată că acestea nu îndeplinesc cel puţiun două condiţii: prima, să răspundă unor nevoi încă reale ale cetăţenilor, iar a doua, să se bucure de sprijinul celor două Camere legislative ale UE, Parlamentul European şi Consiliul UE.

„Asta s-a văzut aplicat imediat: am început să retragem propuneri legislative. Unele dintre acestea zăceau în cele două Camere de ani de zile şi nu se reuşea transpunerea lor în legislaţia naţională. Pe de o parte, am retras, pe de alta, ne-am angajat că vom face mult mai puţine propuneri legislative. 70% din legislaţiile naţionale în cadrul UE sunt legislaţii adoptate la Bruxelles”, spune Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Adăugând că CE şi-a dat seama că legiferează mai mult decât pot aplica statele membre. De aceea, explică ea, au apărut faimoasele pachete de infringement. „Şi atunci, am ajuns la concluzia că rolul CE trebuie să se schimbe: de la cel care propune continuu legislaţie, ca răspuns la nevoile Europei, la cel care propune legislaţie, dar numai pe lucrurile foarte importante şi, mai mult, la rolul de a însoţi statele membre în efortul lor de aplicare a legislaţiei europene, de implementare a deciziilor – că acolo e problema până la urmă. Adică, să avem o imagine foarte clară şi a diagnosticului, şi a tratamentului, şi numai după aceea să venim cu legislaţie”, afirmă Angela Filote.

A doua schimbare foarte mare pe care a impus-o noua echipă de la vârful CE a fost definirea acesteia ca o comisie politică. Asta, explică Angela Filote, înseamnă că CE nu se va da la o parte din faţa marilor dezbateri politice, că îşi asumă faptul că deciziile grele sunt luate de politicieni, iar subiectele grele sunt subiecte politice, oricât ar vrea unii sau alţii să spune că x sau y e subiect tehnic. „Dacă are implicare la nivelul cetăţeanului, şansele sunt foarte mari ca el să devină politic”, explică şeful Reprezentanţei CE în România.

Adăugând că acest lucru a declanşat o altă atitudine a CE, şi anume implicarea sa în marile subiecte politice ale continentului: „De aceea suntem printre principalii negociatori în criza euro din Grecia, de aceea suntem atât de implicaţi în subiectul refugiaţilor. Puteam spune: «Noi avem această cutie de instrumente, pe care le punem la dispoziţia statelor membre, pentru ca ele să treacă peste diverse situaţii dificile». Preşedintele Jucker a spus: «Nu, voi fi parte a negocierilor, pentru că vreau să văd că avem toate instrumentele necesare şi că, dacă nu le avem, să mă asigur că le adopătăm repede»”.

Relansarea economică şi crearea de locuri de muncă – prioritate majoră

Angela Filote a amintit şi trei dintre cele zece priorităţi majore ale CE sub preşedinţia lui Jean-Cluade Juncker.

Prima şi cea mai importantă, spune ea, este relansarea economică şi crearea de locuri de muncă. „Relansare economică pentru că, pe hârtie, am ieşit din criză, UE, în totalitatea ei, fiind în al doilea an pe creştere, dar mică, mult sub potenţial, ceea ce înseamnă că se creează locuri de muncă într-un ritm mai lent. Noi avem 25 de milioane de şomeri în UE. Vrem să ne asigurăm că, la finalul mandatului actualei preşedinţii a CE, vom rezolva problema şomajului”, transmite Angela Filote.

Pentru această prioritate, CE dispune de fondurile structurale şi de un nou instrument, Planul de Investiţii pentru Europa, aşa-numitul Plan Juncker. Un plan prin intermediul căruia CE îşi propune să schimbe felul în care cheltuie banul public. „Până acum, investiţiile susţinute de UE erau în marea lor majoritate granturi, fonduri neramburabsile. Ceea ce propunem prin acest plan este ca la un euro dat de UE să apară investiţii de 15 euro. Deci, încercăm să atragem 14 euro din partea economiei private. Adică, ne propunem o asumare mai mare de risc pentru că domeniile de vârf, care produc locuri de muncă, creştere economică – acele domenii în care riscurile sunt cele mai mari. E important ca investitorul să ştie că o parte din acel risc de investiţii este acoperită de către UE”, explică Angela Filote. Adăugând că Planul Juncker are două paliere principale, unul vizează sprijinirea IMM-urilor, iar cel de-al doilea, sprijinirea marilor proiecte de infrastructură care pot dura, uneori, 15 – 20 de ani.

O altă prioritate a CE, mai spune Angela Filote, este realizarea Uniunii Energetice. „Ar fi fost oricum o o prioritate, dar relaţiile tot mai tensionate cu Rusia ne-au dat un imbold suplimentar”, spune reprezentanta CE în România. Adăugând că, în genereal, paşii cei mai mari se fac sub presiunea evenimentelor. „Aşa s-a întâmplat şi cu Uniunea Energetică. Acum, statele membre sunt mai dispuse să creeze o astfel de uniune şi să cedeze o parte din suveranitatea naţională pe gestionarea resurselor energetice către un sistem de luare a deciziilor la nivel european”, spune Angela Filote. Menţionând că România are un potenţial foarte mare pe eficienţă energetică.

Acordul de liber schimb cu SUA reprezintă cea de a treia mare prioritate a CE. „După toate calculele noastre, acesta are potenţialul de a produce creştere economică şi locuri de muncă şi de creştere a standardelor pe plan mondial, pentru că şi UE, şi SUA au standarde foarte ridicate în multe domenii şi, în momentul în care cei doi actori se pun de acord în privinţa acestor standarde, altor operatori economici de pe plan global le va fi foarte greu să încerce să coboare standardul, pentru că nu vor mai avea pieţe”, explică Angela Filote.

Totuşi, spune ea, sunt unele state membre care manifestă o rezistenţă destul de puternică faţă de acest proiect: „Deşi, la nivel programatic, la nivelul CE am luat fiecare argument în parte şi am încercat să venim cu soluţii pentru a reduce aceste temeri, nu avem încă impresia că de cealaltă parte există disponibilitate pentru a asculta că unele din acele temeri sunt absolut nefondate”. Avertizează, însă, că, dacă nu se va ajunge la un numitor comun în privinţa acestui Acord, va fi o pierdere de oportunitate extraordinară.

Angela Filote a participat azi, la Timişoara, la seminarul Bursele Europene: Jurnalişti în dialog, organizat de Freedom House, dezbatere la care au mai participat Ciprian Ciucu, expert în cadrul Centrului Român pentru Politici Europene şi preşedinte al Consiliului Naţional de Integritate, Doina Moșneag, expert independent, Cristina Guseth, director Freedom House România, şi prof. univ. dr. Dumitru Chirițescu, prorector la Universitatea „Constantin Brâncuși”, din Târgu-Jiu, şi publicist DilemaVeche.

Citeşte şi:

Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Sperăm ca România să fie pe deplin conştientă de competenţele şi obligaţiile ce îi revin în temeiul tratatelor”