Bunul-simţ nu prevalează în faţa legii. Cu atât mai puţjn când vine vorba despre numirea în funcţie a unui procuror general.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat azi că anunţul ministrului Justiţiei, Raluca Prună, prin care o susţine pentru reînvestire pe funcţia de procuror-şef al DNA pe Laura Codruţa Kövesi, este o încălcare a procedurilor şi i-a solicitat premierului Dacian Cioloş să o avertizeze să intre în legalitate.

Este regretabil că un ministru al Justiţiei ajunge, prin declaraţiile pe care le face, să ofere muniţie unui politician care, din cauza propriilor derapaje, nu este în măsură să se pronunţe despre corectitudine şi legalitate – mai zilele trecute, Călin Popescu Tăriceanu instiga, în scandalul “Antena 3-ANAF”, la obstrucţionarea unui act de justiţie, la călcarea în picioare a atribuţiilor Guvernului şi Justiţiei, la ştergerea pe jos cu principiul separaţiei puterilor în stat, instigare comisă de şi în Senat. Dar iată că i-a oferit şi ocazia, şi muniţie să atace Justiţia. De ce au intervenit schimbări în declaraţiile d-nei Prună pe această temă e greu de spus.

La puţin timp după numirea în funcţia de ministru al Justiţiei, Raluca Prună spunea că este prematur să declare dacă ar avea sau nu ceva împotriva prelungirii mandatului Laurei Codruţa Kövesi la şefia DNA. “Ar fi neserios din partea mea să mă lansez în speculaţii cu privire la prelungirea sau nu a unor mandate. Sigur, că în principiu am spus că legea dă posibilitatea reînvestirii unei persoane. (…) Eu înţeleg, din motive de transparenţă, să fac publice criteriile de profesionalism, integritate, performanţă, astfel încât să fiu împăcată cu propunerile pe care le pun pe masa CSM-ului şi, finalmente, pe masa preşedintelui. (…) Am obligaţia morală, şi am să fac asta, să merg personal în ţară, la Curţile de Apel şi la Parchetele de pe lângă Curtea de Apel să-i încurajez pe cei integri şi foarte buni să-şi depună candidatura”, declara d-na Prună, într-un interviu acordat României Libere, la finalul lunii decembrie a anului trecut. (http://www.romanialibera.ro/opinii/interviuri/-interviu-cu-raluca-pruna–ministrul-justitiei-din-romania-402693)

Această declaraţie, corectă în esenţă, a nemulţumit, însă, unele voci din societatea civilă şi din presă, care au interpretat-o ca pe un refuz de a reînvesti în funcţie procurorul-şef al DNA şi, practice, de a-I recunoaşte meritele. Ceea ce a generat, imediat după aceea, alte declaraţii ale ministrului: “Da, iau categoric în calcul reînvestirea doamnei Kövesi.”

La mijlocul lunii februarie, după ce Ministerul Justiţiei lansase procedura de recrutare a unui nou procuror general al României şi calendarul estimativ – numire care se face după aceleaşi criterii ca şi cele aplicate candidaturii pentru funcţia de procuror-şef al DNA şi de procuror-şef al DIICOT –, d-na Prună sublinia că procedura de desemnare implică un concurs de dosare. Şi adăuga: “Doresc să încurajez procurorii să participe într-un număr cât mai mare la această procedură de selecție, în vederea propunerii pentru numirea în cea mai înaltă funcție în Ministerul Public și îi asigur pe toți cei care prin rezultatele lor au dovedit integritate și imparțialitate, precum și un înalt nivel de profesionalism că vor avea șanse egale.”

Câteva zile după aceea, participând la bilanţul pe 2015 al DNA, afirma: “Înţeleg să iau act de performanţa susţinută a DNA şi să aplic dispoziţiile legii prin propunerea de reînvestire a procurorului-şef al DNA. Cifrele din raport sunt elocvente.”

Anunţul privind reînvestirea procurorului-şef al DNA intră, însă, în coliziune cu Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care spune că procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, pe bază de concurs. Deci, propunerea făcută de ministru succede o procedură de selecţie, o analiză a mai multor dosare de candidatură şi o evaluare transparentă a lor. Legea nu prevede ca unic criteriu de selecţie, pentru reînvestirea în funcţie, rezultatele obţinute de instituţia condusă de un candidat sau altul, chiar dacă acele rezultate sunt remarcabile.

Anunţul intră în coliziune şi cu Raportul MCV făcut public în ianuarie, în care, referindu-se la numirile din Ministerul Public şi la cele de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care au loc anul acesta, reprezentanţii Comisiei Europene au subliniat importanţa unui proces credibil de numire în funcţii: “În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie și atât procesul, cât și rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări. Posturile de președinte al Curții Supreme de Casație și Justiție, de procuror general și de procuror-șef al DNA sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise și predefinite.”

Nu stă în picioare nici explicaţia ulterioară a ministrului Raluca Prună, care susţine că anunţul de reînvestire pe funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kövesi este “singura soluție de bun-simț”. Ar fi o soluţie bună, “de bun-simţ” – rezultatele procurorilor DNA stau mărturie –, dar de ce şi singura – care sunt argumentele? Iar bunul-simţ nu prevalează în faţa legii. Cu atât mai puţjn când vine vorba despre numirea în funcţie a unui procuror general.

A atrage atenţia că aceste declaraţii ale ministrului Justiţiei nu sunt la locul lor nu echivalează nici cu dezaprobarea unui nou mandat al d-nei Kövesi la DNA, nici cu lipsa de apreciere faţă de munca procurorilor acestui Parchet, nici cu dorinţa “temperării” luptei anticorupţie, nici cu susţinerea aceluiaşi set de (non-)valori pe care îl susţine dl Tăriceanu. Nu, presupune respect faţă de lege şi temerea că orice derapaj dovedit, orice exces de zel poate decredibiliza şi vulnerabiliza anticorupţia. Şi asta, exact în faţa inamicilor săi.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.