În Timişoara, un obiectiv de interes major pentru cetăţeni este tratat în continuare ca sursă de capital politic. Foşti parteneri în U.S.L., primarul liberal al Timişoarei, Nicolae Robu, şi fostul viceprimar social-democrat, actual deputat, Sorin Grindeanu, îşi oferă reciproc replici caustice. Ceea ce este cert e faptul că dintr-un necesar de 40 de milioane de lei, pentru construcţia noului corp de clădire al Spitalului de Copii, disponibil sunt doar cinci milioane de lei, din fondurile Municipalităţii. De la Guvern nu există niciun leu.

Licitaţia a fost finalizată, bani nu sunt

Judecând după felul în care se prezintă lucrurile, proiectul pare să ilustreze, din plin, mai puţin un model de reuşită administrativă, cât un model păgubos de confruntare sterilă a unor orgolii politice. Şi aceasta pentru că, aflat acum înainte start, proiectul beneficiază de fonduri insuficiente: doar cinci milioane de lei, alocate de la bugetul Primăriei Timişoara. Fondurile de la Guvern vor veni, probabil, la proxima rectificare de buget, promite deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu.

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a anunţat, la începutul acestei săptămâni, că, la nouă luni după demararea procedurilor legale, licitaţia pentru execuţia lucrărilor la Corpul B de clădire a Spitalului de Copii, care vă găzdui secţiile de Chirurgie, Prematuri şi Pneumoftiziologie, a fost finalizată. Lucrările au fost încredinţate companiei locale Prompt, pentru suma de 39,3 milioane lei, cu TVA inclus. Potrivit edilului, lucrările vor începe în mai puţin de o lună.

Pentru demararea propriu-zisă a lucrărilor se mizează, însă, pe un buget destul de mic în raport cu anvergura proiectului, singurele fonduri alocate în mod cert fiind cele cinci milioane de lei de la bugetul local. O altă parte din fondurile necesare finalizării proiectului – care totalizează în jur de 40 de milioane de lei – ar trebui să vină de la bugetul de stat, dacă promisiunile asumate recent de eurodeputatul P.S.D. Daciana Sârbu şi de deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu se vor materializa.

De altfel, Nicolae Robu a avansat, în repetatele referiri publice la soarta acestui proiect, şi posibilitatea de a demara lucrările, în primăvara acestui an, mizând exclusiv pe fondurile de la bugetul Primăriei Timişoara, urmând ca, la viitoarele rectificări bugetare, Guvernul să aloce fonduri pentru acest proiect, a cărui valoare totală este estimată la aproximativ 40 de milioane de lei.

La rândul său, deputatul social-democrat Sorin Grindeanu, fost viceprimar al Timişoarei, acuză că suma alocată, pe hârtie, anul trecut, s-a pierdut din pricina lentorii cu care a acţionat echipa edilului liberal. Apreciind, ironic, că etapei pregătitoare a proiectului i s-a alocat un timp necesar unui proiect de anvergura Pentagonului.

„Continuaţi pe linia pe care aţi învăţat-o de la mentori precum Adrian Năstase şi discipolii săi şi veţi ajunge «departe»”

La scurt timp, a urmat un punct de vedere caustic al lui Nicolae Robu la adresa fostului viceprimar Sorin Grindeanu. Despre care apreciază că ar fi deprins politica de la mentori precum Adrian Năstase şi de la discipolii acestuia şi referitor la care opinează că se situează deja departe de aprecierea timişorenilor: “Prin declaraţiile de astăzi, dl Grindeanu, preşedinte P.S.D. Timişoara, şi-a mai adăugat o bulină neagră la «palmaresul» oricum «remarcabil» deja deţinut. Continuaţi pe linia pe care aţi învăţat-o de la mentori precum Adrian Năstase şi discipolii săi – nu-i numesc, ştiuţi fiind, oricum, de toată lumea – şi veţi ajunge «departe», d-le Grindeanu. De fapt, sunteţi deja «departe», departe de aprecierea timişorenilor.”

Edilul Timişoarei apreciază că este ruşinos ca o persoană care a ocupat poziţia de viceprimar să nu înţeleagă că pentru a realiza un obiectiv de investiţii nu sunt suficiente vorbe goale, ci este necesară parcurgerea unor etape concrete. De pe lista cărora edilul menţionează obligativitatea organizării corecte a procesului de licitaţie, care presupune procedura de cerere de oferte pentru contractarea proiectantului care să elaboreze studiul de fezabilitate, urmată de elaborarea studiului de fezabilitate propriu-zis, organizarea licitaţiei pentru contractarea proiectantului care să elaboreze proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, elaborarea proiectului tehnic şi de execuţie, organizarea licitaţiei pentru contractarea executantului lucrării. Etape care pot fi urmate abia ulterior de demararea execuţiei proiectului în sine.

Referindu-se la intervalul de timp de mai puţin de 18 luni, de care Municipalitatea a avut nevoie pentru parcurgerea tuturor acestor etape, primarul Nicolae Robu apreciază că a fost „o performanţă, nicidecum o tergiversare”, aşa cum a declarat în repetate rânduri deputatul Sorin Grindeanu.

„N-aveţi nicio realizare în viaţa profesională şi politică/administrativă”

Mai mult decât atât, edilul Timişoarei îşi manifestă public ceea ce numeşte a fi compasiunea faţă de fostul său coleg de alianţă electorală, despre care apreciază că ar fi frustrat din pricina neîmplinirilor de ordin profesional, politic şi administrativ: „Presupun că e greu să fii frustrat – doar presupun, pentru că eu n-am avut motive să fiu niciodată – şi vă privesc cu compătimire. N-aveţi nicio realizare în viaţa profesională şi politică/administrativă şi atunci ce să spuneţi în interviuri?! Îi împroşcaţi cu noroi pe cei ce au. Atâta puteţi, atâta faceţi!”, conchide edilul. Acesta preconizează că electoratul din Timişoara va percepe realitatea cu privire la această situaţie: „Timişorenii vă vor penaliza, fără-ndoială, la vot, nevotând P.S.D.”

Sorin Grindeanu: „Primarul crede că totul începe de la Anno Domini 2012”

A doua zi, miercuri, Sorin Grindeanu, a declarat că apreciază finalizarea procedurilor de licitaţie pentru încredinţarea lucrărilor de execuţie de la Spitalul de Copii, chiar dacă aceasta s-a întâmplat cu o întârziere de un an şi jumătate. În plus, spune deputatul social-democrat, chiar dacă a luat notă de declaraţiile primarului Nicolae Robu, şi-a propus să nu le comenteze, pe motiv că apreciază că nu e normal ca un edil să aibă un asemenea limbaj.

Totuşi, nu se abţine de la polemici. „Aş putea vorbi şi eu de frustrări, dar nu o fac”, declară Sorin Grindeanu, potrivit căruia unul dintre posibilele motive de frustrare ale primarului Nicolae Robu se leagă de faptul că niciunul dintre proiectele în curs de derulare nu sunt iniţiative ale actualei administraţii, ci moştenite de la fosta administraţie a oraşului. În context, Sorin Grindeanu a apreciat că a merge acum în Piaţa Unirii pentru a spune că nu corespunde pavajul, deşi acest aspect face obiectul unor prevederi incluse în specificaţiile unui proiect cu finanţare europeană, este un artificiu menit să evoce o formă de implicare, care însă s-ar putea dovedi nefastă pentru soarta proiectului, câtă vreme ar putea conduce la pierderea fondurilor. O situaţie similară, apreciază deputatul P.S.D., este legată de intenţiile de modificare a parametrilor în care au fost proiectate pistele de biciclete. Toate aceste chestiuni, apreciază Sorin Grindeanu, nu fac decât să vorbească despre percepţia despre sine a actualului edil, potrivit căruia „totul începe de la Anno Domini 2012” .

Sorin Grindeanu mai spune că această deprindere a reprezentanţilor P.N.L. de a-şi ataca foştii colegi de alianţă se trage de la mai noua relaţie foarte apropiată pe care liderii partidului o au cu preşedintele Traian Băsescu. În context, deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu a apreciat chiar că li se poate imputa foştilor colegi de alianţă din P.N.L. faptul că „au rupt frontul de luptă împotriva lui Traian Băsescu”. Şi a adăugat că motivul pentru care P.S.D. se prevalează pe mai departe de sloganul electoral „U.S.L. trăieşte” ţine de convingerea reprezentanţilor P.S.D. şi a noilor aliaţi politici, din P.C. şi U.N.P.R., că „trebuie continuat ce am început cu toţii, la nivel local şi naţional”, şi ceea ce a însemnat elementul de bază al platformei U.S.L., adică „lupta împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a sistemului impus de acesta”.

Revenind la subiect, construirea unui nou corp de clădire la Spitalul de Copii, Sorin Grindeanu a mai trimis o săgeată, declarând că a devenit un obicei ca toate licitaţiile, mai ales cele cu mize mari, să fie câştigate de firme cu o filiaţie liberală, în cazul de faţă, elementul de noutate fiind reprezentat de faptul că firma Prompt, care a câştigat licitaţia pentru execuţia Corpului B al Spitalului de Copii, „face cinste şi măcar sunt liberali locali”, faţă de proiectele cu licitaţii câştigate de firme liberale, de la Bucureşti.

În ce priveşte propria implicare în promisele acţiuni de lobby parlamentar menite să aducă proiectului o parte de finanţare de la Guvern, Sorin Grindeanu şi-a reiterat promisiunea că va obţine, la prima rectificare bugetară, care va avea loc cel mai probabil în iunie, fonduri de ordinul sumei despre care spune că a obţinut-o şi anul trecut, dar care s-a pierdut, acuză social-democratul, din pricina lipsei de operativitate a echipei din Primăria Timişoara.

În privinţa declaraţiei lui Nicolae Robu, cum că P.S.D. va fi taxat la vot, Sorin Grindeanu se arată convins de faptul că această campanie electorală „se va câştiga faţă în faţă cu alegătorii, la întâlniri, nu zâmbind de pe mesh-uri de dimensiunea unui bloc sau de pe cuburi amplasate în intersecţii. Asta denotă, până la urmă, şi o anume delăsare”. Adăugând că o parte din mesajele de campanie cu însemnele P.N.L. au fost distribuite în oraş, inclusiv în perioada premergătoare Paştelui, împreună cu Monitorul Primăriei, de către o firmă de distribuţie despre care a declarat doar că „a fost preluată pe filiaţie ţărănistă”.

Promisiuni au fost multe

Polemica pe marginea acestui proiect între cei doi foşti aliaţi politici, deveniţi acum adversari, are o istorie mai lungă şi a fost iscată încă din primăvara anului trecut. Dacă atunci atacurile deputatului P.S.D. Sorin Grindeanu la adresa primarului Nicolae Robu, pe care îl acuza că este responsabil de tergiversarea începerii lucrărilor, au fost respinse într-o manieră mai puţin virulentă de către edil, după ruperea U.S.L. şi ieşirea P.N.L. de la guvernare, cei doi politicieni locali s-au înfruntat în câteva rânduri în replici tăioase referitoare la responsabilitatea fiecăreia dintre părţi în ce priveşte soarta proiectului.

Într-o declaraţie dată imediat după ieşirea P.N.L. de la guvernare, primarul Nicolae Robu a catalogat declaraţiile deputatului Sorin Grindeanu referitoare la proiect drept „şmecherii politicianiste”. 

Sorin Grindeanu a respins acuzaţiile, în vreme ce soţia premierului Victor Ponta, eurodeputatul Daciana Sârbu, a lăsat, recent, să se înţeleagă că responsabilitatea pentru eşecul demarării lucrărilor în cursul anului trecut ar aparţine exclusiv echipei din Primărie şi că suma de cinci milioane de lei, reprezentând banii pe care i-ar fi obţinut pentru proiect anul trecut deputatul Sorin Grindeanu, din fondul de rezervă al Guvernului, ar fi fost pierdută din pricina neînceperii la timp a lucrărilor de construcţie. Dar, a mai adăugat Daciana Sârbu, dacă Nicolae Robu îşi asumă finalizarea la timp a procedurilor de licitaţie, atunci, la rândul său, asumă, împreună cu Sorin Grindeanu, promisiunea de a face lobby pentru alocarea unei sume de ordinul celei despre care s-a discutat în cursul anului trecut, pentru susţinerea financiară a execuţiei lucrărilor la Corpul B de clădire a Spitalului de Copii Louis Ţurcanu: „Dacă domnul primar îşi ia angajamentul că vor începe lucrările la spital, atunci eu şi Sorin Grindeanu ne luăm angajamentul că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a aduce proiectului aceeaşi sumă de bani promisă şi anul trecut”.

În replică, edilul Nicolae Robu a sugerat că declaraţiile acestea au un pronunţat caracter politicianist, câtă vreme fondurile respective au fost alocate, deliberat, într-o etapă inadecvată stadiului în care se afla proiectul:

„Sunt convins că vom avea parte de o cotă de finanţare de la Guvern, care va veni în faza de implementare a proiectului”, a declarat primarul Nicolae Robu. Care, la finele anului trecut, a precizat, referindu-se la modalitatea de finanţare a lucrărilor, că, într-o estimare realistă, ar fi rezonabil dacă suma totală necesară realizării proiectului ar fi suportată pe din două de Guvern şi de Municipalitatea timişoreană.