Edilul liberal al Timişoarei a ţinut să facă, la mijlocul acestei săptămâni, unele precizări, având în vedere modul „în general defectuos” în care „aşa-numita problemă a «metroului» din Timişoara” a fost reflectată în mass-media.

„Despre metrou vorbim nu în termeni de scop în sine”

La ora actuală, spune primarul Nicolae Robu, „Timişoara este un oraş rupt în două de liniile de cale ferată postate pe o movilă de pământ, care îl străbat foarte aproape de centrul său”. Există cinci străpungeri ale acestei movile: subpasajele de pe strada Jiul intersecţie cu Calea Circumvalaţiunii şi de pe străzile C. Brediceanu, Gh. Lazăr, Al. I. Cuza şi Popa Şapcă şi două treceri la nivel cu calea ferată, una pe strada E. Baader şi una la UMT.

Printre consecinţele acestui fapt, spune Nicolae Robu, se numără generarea de mari dificultăţi în trafic, pe axa sud-nord a oraşului, de ambuteiaje permanente pe cele cinci artere care trec pe sub liniile de cale ferată, apoi gălăgia produsă de trenuri, în imediata vecinătate a unor zone dens populate ale oraşului, foarte aproape de centrul Timişoarei, cvasipermanenta insalubritate pe care o creează în apropierea centrului oraşului şi, nu în ultimul rând, ţinerea blocată a unei fâşii de teren de circa opt kilometri lungime şi 60 – 80 de metri lăţime, situată în centrul oraşului, care, altfel, opinează primarul, s-ar putea constitui un bulevard ultramodern. 
Având în vedere aceste aspecte, Nicolae Robu apreciază că liniile de cale ferată trebuie să dispară din poziţia actuală, aducând în discuţie trei soluţii: ducerea lor în afara oraşului, ridicarea lor pe estacadă sau ducerea lor în subteran.

„Ducerea liniilor de cale ferată în afara oraşului reprezintă soluţia cea mai simplă din punct de vedere tehnic şi, probabil, cea mai puţin costisitoare (a se avea în vedere, totuşi, că se impun exproprieri etc.). În plus, ceea ce acum înseamnă «în afara oraşului», peste un număr de ani va fi în interiorul oraşului (poziţia actuală a liniilor era cu câteva zeci de ani în urmă în afara oraşului, iar acum… e centrală). Şi asta cu atât mai mult cu cât există deja o viziune de dezvoltare integrată Timişoara – Arad, susţinută de un studiu al Băncii Mondiale”, explică primarul Timişoarei.

În privinţa ridicării liniilor de cale ferată pe estacadă, edilul spune că, din punct de vedere arhitectural, este o soluţie care nu se potriveşte Timişoarei.

Cât priveşte ducerea liniilor de cale ferată în subteran, aceasta este văzută ca o soluţie care, după spusele unor arhitecţi importanţi (aici primarul amintind discuţiile purtate cu arhitecţi din Barcelona), pare a fi cea mai bună pe termen lung. „Ea este mai costisitoare decât celelalte şi mai dificil de implementat, dar beneficiile sale – se pretinde –  o recomandă în raport cu celelalte soluţii, dacă se găsesc resursele financiare pe care le incumbă”, spune Nicolae Robu. Edilul menţionează că adoptarea acestei variante ar disponibiliza terenul de circa opt kilometri lungime şi 60 – 80 de metri lăţime, situat în centrul oraşului, în vederea realizării unui bulevard ultramodern, „practic incident centrului istoric”, ar rezolva problema definitiv, indiferent de extinderea ulterioară a oraşului, şi ar permite, cu costuri suplimentare acceptabile, utilizarea amenajării şi pentru transportul în comun, prin prevederea unui număr de staţii, „cum ar fi, cu titlu de exemplu, după bunul simţ: la Gara de Nord, Iulius Mall, la Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport”.
Plecând de la această ultimă idee, mai spune primarul Nicolae Robu, s-a ajuns la deja celebra temă a metroului din Timişoara, „chiar dacă, în fapt, putem vorbi despre aşa ceva doar în subsidiar şi nu în termeni de scop în sine”.

În concluzie, spune edilul Timişoarei, ceea doreşte el este să scape Timişoara de prezenţa liniilor de cale ferată pe traseul actual sau cel puţin de prezenţa lor la suprafaţa oraşului. „Dacă cu această ocazie se va crea şi oportunitatea realizării cu costuri suplimentare acceptabile a unei linii de transport în comun gen metrou, atunci, cu atât mai bine, o vom realiza”, afirmă edilul.

Undă verde de la Primărie la elaborarea studiului de fezabilitate

La începutul acestei luni, primarul Nicolae Robu, declara că nu a renunţat la ideea realizării, în perspectivă, a unui metrou timişorean, menit să lege Gara de Nord de Gara de Est.

Primarul spunea că experienţa săptămânii petrecute în Dubai l-a convins, o dată în plus, de faptul că trebuie să îţi scoţi din vocabular sintagma „imposibil de făcut”. Însă, adăugă, atunci când este vorba despre proiecte de anvergura pe care ar presupune-o realizarea unei linii de metrou care să străbată Timişoara, estimările trebuie să fie realiste, iar în procesul de identificare a resurselor de finanţare trebuie să se mizeze pe fonduri speciale, despre care spunea că sunt puse la dispoziţie de Comisia Europeană, pentru finanţarea unor proiecte complexe şi a unor obiective excepţionale.

Edilul revenea astfel asupra unor declaraţii făcute în 2013, atunci când, evocând posibile modele de transport public în comun utilizate în alte ţări, preciza că a discutat despre această problemă cu arhitecţi şi urbanişti din Barcelona. Specialişti despre care afirma că, în virtutea unor contracte imobiliare pe care le-au derulat în Timişoara, cunosc topologia şi caracteristicile solului şi că i-ar fi oferit asigurări că o astfel de soluţie ar putea răspunde nevoilor viitoare de dezvoltare urbană a Timişoarei.

În plus, a mai reiterat edilul, după ce a revăzut estacadele din Dubai, poate aprecia că o astfel de soluţie nu se potriveşte particularităţilor Timişoarei: „Nu am nicio ezitare să spun că estacadele nu se potrivesc de niciun fel pentru Timişoara. Nu poţi pune o estacadă pe lângă clădiri de patru – opt etaje. (…) În plus, s-ar irosi acel teren (spaţiul liber care ar rezulta după îngroparea liniilor de cale ferată care străbat oraşul – n.r.) ce poate servi unui bulevard ultramodern, de opt kilometri lungime, situat chiar în apropierea centrului istoric”, a argumentat edilul.

Adăugând că respectivul teren ar reprezenta pentru Timişoara o şansă pe care a catalogat-o drept rarissimă, de a avea un centru istoric bine conservat şi un bulevard ultramodern situat în imediata sa vecinătate.

În ceea ce priveşte elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, Nicolae Robu anunţa că documentul în sine va fi elaborat de către Primărie, instituţia solicitând, însă, colaborarea CFR şi a Ministerului Transporturilor, unde se lucrează la identificarea unor soluţii pentru liniile de ferată. Şi, subliniaprimarul, dată fiind valoarea pe care ar presupune-o o astfel de investiţie, deciziile de acest gen trebuie luate raţional, nu visceral, astfel încât să îngăduie identificarea celei mai adecvate soluţii tehnice şi, ulterior, accesarea fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru proiecte speciale.

„Banii se caută ulterior realizării studiului de fezabilitate. Un astfel de proiect trebuie asumat cu responsabilitate, nu de manieră iraţională, ci fundamentat pe o bună cunoaştere a lucrurilor. Trebuie identificate oportunităţi de finanţare, pentru că, fără îndoială, bugetul local nu poate face faţă unor astfel de cheltuieli. (…) Se poate face orice cu tehnologia actuală. Trebuie să nu fim complexaţi, nici inhibaţi, ci realişti. Sigur că lucrurile grele nu se pot face de azi pe mâine”, mai spunea Nicolae Robu.