Consiliul Judeţean Timiş nu are cum să se laude cu progrese majore în ceea ce priveşte reabilitarea drumurilor judeţene, după trei ani de mandat al actualei administraţii. Lucrurile sunt însă “în parametri” pe hârtie, unde tocmai a fost elaborată o Strategie de dezvoltare a infrastructurii judeţene de drumuri din judeţul Timiş pentru perioada 2015 – 2020.

175 de kilometri de drum cu piatră, 48 de kilometri de drumuri de pământ

La următoarea şedinţă de plen, consilierii judeţeni vor vota încă o strategie legată de drumurile judeţene, care propune un plan cincinal de reabilitări de drumuri judeţene ce se întinde până în anul 2020. Consiliul Judeţean Timiş precizează că încredinţează îndeplinirea respectivului plan Direcţiei pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene, structura de profil din subordine, fără să precizeze şi care vor fi eventualele surse de finanţare pentru realizarea “ctitoriilor” menţionate.

Cert este că şi în documentul de bază se recunoaşte că se pleacă de la o situaţie existent în prezent care nu este de natură să entuziasmeze pe nimeni. Astfel, după ce se menţionează ideea de principiu că “drumurile publice au un rol important, asigurând legătura dintre unităţile administrative teritoriale (oraşe, comune) şi localităţi aparţinătoare, cu impact deosebit în toate segmentele de dezvoltare economico-socială  a judeţului”, se trece la analizarea situaţiei de fapt. Care se prezintă în modul următor: Timişul are în momentul de faţă 1.050 de kilometri de drumuri modernizate din care 1.003 kilometri de îmbrăcăminţi asfaltice, 44 de kilometri de beton de ciment şi 3,1 kilometri de pavaj, la care se adaugă 175 de kilometri de drum cu piatră şi 48 de kilometri de drumuri de pământ – aspect ruşinos în 2014, după şapte ani în care se puteau accesa fonduri structural pentru reabilitare.

Mai departe, strategia în cauză analizează şi starea tehnică a acestor porţiuni de drumuri, concluziile fiind la fel de triste.“În prezent starea tehnica a reţelei de drumuri judeţene din judeţul Timiş este parţial necorespunzătoare cerinţelor de viabilitate rutieră, prezentând unele neajunsuri ca de exemplu: gropi, faianţări, burduşiri, tasări, fisuri, crăpături, denivelări.” Mai departe, îmbrăcămintea bituminoasa în proporţie de 23,2% din reţeaua de drumuri modernizate este uzată şi îmbătrânită şi durata de exploatare şi capacitatea portanta a drumurilor sunt depăşite pe  44,3 % din lungimea reţelei.

Plecând de la aceste date deloc încurajatoare, proiectanţii care au lucrat la strategia contractată de CJ Timiş au estimat şi un deviz necesar pentru o normalizare a situaţiei, ajungând la concluzia că  valoarea totală estimată a lucrărilor necesare de infrastructură la drumuri judeţene pe perioada 2015 – 2020 este de 518 milioane de lei, din care 506 milioane de lei pentru reparaţii, reabilitări şi modernizări (pe 472 de kilometri) şi 11,7 milioane de lei pentru reparaţii şi reabilitări necesare la 13 poduri.

În momentul de faţă nu se ştie cu certitudine de unde se vor lua banii necesari pentru aceste reabilitări de amploare. Cum bugetul judeţului nu poate suporta asemenea investiţii, rămân din nou aşteptările legate de alocări de fonduri de la buget – care s-au dovedit a fi dezamăgitoare în ultimii ani, şi, eventual, proiecte cu finanţare europeană.

Consilier judeţean: “S-au dat bani în contextul campaniei, şi în curând se vor lua înapoi”

Consilierul judeţean PD-L Marius Martinescu spune că nu au niciun fundament teoriile legate de faptul că, deşi nu a reuşit să iniţieze investiţii mari promise, cum ar fi Centrul Intermodal de Marfă sau finalizarea inelului de centură al Timişoarei, CJ Timiş ar fi făcut în ultimii ani investiţii consistente în reabilitarea drumurilor judeţene. Acesta spune că nu s-a făcut mare lucru în judeţ pe acest segment şi că fonduri ceva mai mari s-au alocat abia în a doua jumătate a acestui an, într-un context electoral, şi că majoritatea primăriilor care au primit bani prin aceste alocări nu vor reuşi să-I cheltuiască, şi vor trebui să-I returneze.

“S-au alocat bani târziu în 2014 pentru drumuri, probabil în context electoral, şi probabil că nici o treime din aceste sume nu vor fi cheltuite.Ce să se mai facă cu nişte bani veniţi în octombrie ? În acest sens, l-am întrebat la ultima şedinţă de plen pe domnul Bojin ce se va întâmpla cu sumele care nu vor putea fi cheltuite, şi mi-a confirmat că banii vor fi returnaţi. Şi în zona Lugojului s-a început o reabilitare a unei porţiuni de drum cu bani din aceste alocări, şi din şase kilometri s-a reuşit să se facă până acum doar un kilometru, şi nu se ştie ce se va mai reuşi să se facă până la finalul anului, când banii vor trebui daţi înapoi”, ne-a declarat Marius Martinescu.

În opinia sa, edificatoare pentru realizările CJ Timiş pe acest segment este situaţia legată de podul de la Albina, la care lucrările s-au început în 2008 şi nu s-au finalizat nici în prezent. Conform ultimului grafic acceptat, lucrările la noul pod ar fi trebuit terminate în aprilie 2014. Scuza amânărilor treptate ale termenului de execuţie a fost legată de faptul că sunt trei luni pe ani în care nu se poate lucra, deoarece în acest areal trăieşte o specie de broască protejată pe plan european, care, în intervalul martie-iunie, are perioada de reproducere. Buhaiul de baltă cu burtă roşie este “vinovatul de serviciu”, care, conform declaraţiilor administraţiei judeţene, a întârziat această  reabilitare care costă 4,2 milioane de euro.

Drumuri judeţene cu kilometraj variabil

Nu este prima oară când subiectul reabilitărilor de drumuri judeţene generează controverse la nivelul CJ Timiş. Ca gestionar al banilor pentru reabilitările de drumuri judeţene, acesta ar trebui să ştie la metru lungimea acestor segmente de drum, pentru a nu plăti în plus fonduri pentru asfaltarea unor porţiuni de carosabil care nu există. Recent, administraţia judeţeană a constatat că o parte dintre măsurătorile pe care le avea pentru drumurile judeţene nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă unele ajustări. Iniţiativa vine după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat CJ Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat bani de la buget.

În vederea actualizării dispoziţiei de încadrare a drumurilor judeţene, din punct de vedere al lungimii şi al tipului de îmbrăcăminte asfaltică, s-a impus astfel măsurarea lungimilor reale privind drumurile judeţene aflate în Timiş. În acest sens, CJ Timiş a încheiat un contract de servicii pentru elaborarea documentaţiei ”Măsurarea lungimii reale a drumurilor judeţene. Constituirea bazei de date în sistem electronic”. Noile măsurători au fost incluse într-o documentaţie aprobată de către CJ Timiş. Şi, în urma noilor măsurători, cu tot cu includerea în segmentul de drumuri judeţene a unor porţiuni de drumuri comunale şi a unor segmente asfaltate în ultimii ani de către Direcţia de Drumuri şi Poduri Judeţene Timiş, s-a ajuns la concluzia că lungimea totală a drumurilor judeţene, inclusiv a celor comunale preluate de către CJTimiş, în vederea încadrării acestora în categoria drumurilor judeţene, este de 1.278,074 de kilometri. Deci, o diferenţă sensibilă faţă de lungimea de 1.145 de kilometri pe care o ştia administraţia judeţeană, din 2001 şi la care se raporta.

Realizarea de măsurători noi pentru drumurile judeţene nu este întâmplătoare, ci vine după ce Curtea de Conturi a constatat că nu există nici pe departe o evidenţă clară pe acest segment, şi a recomandat realizarea de măsurători care să reflecte situa­ţia reală. Astfel, într-un raport de audit făcut public de Curtea de Conturi, a fost realizată o analiză pe ultimii ani a modului în care s-au repartizat şi cheltuit în Timiş ba­nii destinaţi reabilitării, mo­der­nizării şi construcţiei de dru­muri judeţene şi comunale.

Auditorii au constatat con­ta­bilizarea interesantă a distanţei drumurilor pe care s-au făcut lucrări de reabilitare, existând diferenţe semnificative între realitate şi situaţia scriptică, pe baza căreia, de altfel, s-a făcut plata. Din verificarea efectuată de auditorii publici externi asupra existenţei veridicităţii datelor privind distanţele măsurate şi cuprinse în dispoziţia CJ Timiş, privind încadrarea drumurilor publice deschise circulaţiei publi­ce, s-a constatat că aceste dis­tan­ţe – date de lungimea drumu­rilor judeţene – sunt inexacte. În plus, “urmare a măsurătorii efec­tuate atât la faţa locului, cât şi prin sistemul Google Earth, se constată diferenţe majore ale distanţelor, diferenţe date de aceste măsurători, cu abateri de până la trei kilometri faţă de lun­gimea drumului”.

Auditorii au recomandat CJ Timiş să analizeze retroactiv contractele atribuite în ultimii ani şi recuperarea, în primul rând, a banilor daţi pe lucrări plătite la dublu. Actualei conduceri a administraţiei judeţene i s-a cerut, pe de o parte, verificarea tuturor lucrărilor efectuate de agenţii economici contractanţi ce se suprapun ca şi poziţii kilometrice, iar pe de alta, recuperarea sumelor angajate şi plătite în perioadele de garantare tehnică, prin stabilirea întinderii şi recuperarea prejudiciilor aduse bugetului judeţean. De aceea, CJ Timiş a fost nevoit să iniţieze în regim de urgenţă măsurarea drumurilor judeţene şi comunale.