În Timiş, autorităţile au vorbit până în acest moment despre două proiecte care fac trimitere la acelaşi concept de centru intermodal. Cert este că nu e demarat niciunul. Unul, din cauză că, inexplicabil, autorităţile judeţene au decis relocarea lui de la Recaş, unde Statul avea teren, la Remetea, unde nu are şi e nevoie de exproprieri.  Celălalt, pentru că încă nu se ştie de unde vor putea fi atrase fondurile.

Două proiecte cu un destin similar?

În Timiş, autorităţile au vorbit pâ­nă în acest moment despre două pro­iecte care fac trimitere la acelaşi con­cept de intermodalitate. Unul dintre acestea este Centrul Regional Inter­mo­dal de Transport Mărfuri, mutat inexplicabil de la Recaş la Remetea Mare, deşi studiul de fezabilitate şi o parte dintre avize fuseseră deja obţi­nute pentru Recaş. Proiectul Centrului Regional Intermodal de Transport Mar­fă Timişoara a fost prima iniţiativă de acest gen din ţară. Autorităţile ju­deţene şi-au anunţat intenţia de reali­zare a unui astfel de proiect încă din 2011, însă soarta proiectului e indecisă încă. Cum decizia de relocare la Reme­tea Mare a atras după sine nevoia cla­rificării unor situaţii ce ţin de pro­prie­tatea asupra terenului pe care se do­reşte realizarea proiectului, Timi­şoara a pierdut teren considerabil în faţa Iaşiului, care a depus un proiect simi­lar, pentru care speră la identifica­rea unor surse de finanţare în decursul lui 2014. În cazul Iaşiului, situaţia pro­prietăţii asupra terenului e clară: aces­ta aparţine Statului, proiectul ur­mând să fie realizat în comuna Hol­boca.

Între timp, C.J. Timiş a decis alo­carea unei sume preliminare de 1,5 milioane de lei, pentru achiziţionarea de terenuri în vederea relocării proiec­tului Centrului Intermodal de Trans­port Marfă Timişoara în zona Remetea Mare. Doar că şansele Timişoarei de a obţine fonduri din bugetul pentru 2014 pentru acest proiect sunt infime. Asta dacă e să fie luat în calcul faptul că ofi­cialii Ministerului Transporturilor şi-au anunţat deja priorităţile strategice pe termen mediu pentru anii 2014 – 2016. Iar printre obiectivele de inves­tiţii anunţate nu se regăseşte Centrul Inter­modal Timişoara. Şansele de a accede la finanţare din bani europeni sunt şi ele mici, căci fondurile alocate pentru astfel de proiecte în cadrul Pro­gramu­lui Operaţional Sectorial “Trans­port”, Axa prioritară 3 – Monitorizarea secto­rului de transport în scopul îmbu­nătă­ţirii protecţiei mediului, a sănătăţii uma­ne şi a siguranţei pasagerilor, domeniul major de intervenţie 3.1. – Promovarea transportului intermodal, sunt insufi­ciente pentru a acoperi nevoile de finanţare ale mai multor aplicanţi. 

Celălalt proiect, de dată mai recen­tă, a fost anunţat la nivel de intenţie de că­tre managerul Aeroportului Interna­ţio­nal “Traian Vuia”, Dan Idolu, şi vi­zează realizarea unui terminal inter­mo­dal la Aeroport.

Scepticism faţă de realizarea unui terminal intermodal la Aeroportul Timişoara

În septembrie, reprezentanţii Aeroportului Internaţional Timişoara îşi anunţau intenţia de a dezvolta un terminal intermodal, care să asigure conexiunea între Aeroport şi mijloace­le de transport rutier. Scopul era creş­terea numărului de pasageri, iar esti­marea iniţială de costuri prevedea un necesar de teren de 243.000 de metri pătraţi şi o investiţie de peste 110 mi­lioane de euro. 

“Avem în vedere realizarea la Ti­mişoara a unui terminal intermodulat, astfel încât transferul de la aeronavă la sistemul rutier de transport să fie ra­pid. Să avem un sistem integrat, co­mer­cianţii de tichete să ofere pachete pentru toate mijloacele de transport în co­mun. Am făcut un studiu în acest sens, care prevede construcţia unei ae­rogări lângă aeroport, cu posibilitatea de extindere în funcţie de volumul de trafic. Între aerogară şi aeroport vrem să dezvoltăm un centru comercial ast­fel încât să asigurăm surse suplimen­tare pentru funcţionarea aeroportului”, declara Dan Idolu, directorul general al Aeroportului.

Finanţarea acestui proiect ar pu­tea fi asigurată din fonduri U.E. alo­cate domeniului Transporturilor în exerciţiul financiar 2014 – 2020, exis­tând însă şi posibilitatea încheierii unor parteneriate cu companii private.

Am încercat să îl contactăm pe di­rectorul Aeroportului, Dan Idolu, pen­tru detalii despre stadiul în care se află proiectul, dar acesta nu a fost de găsit.

Autorităţile judeţene şi-au anun­ţat, din vară, intenţia de a demara de­mersurile necesare pentru încadrarea Aeroportului Internaţional Timişoara în actele oficiale ale Co­misiei Euro­pe­ne drept Centru Inter­mo­dal de Trans­port Persoane. Şi aceas­ta în contextul în care C.E. a anunţat sistarea acor­dă­rii ajutoarelor de stat pentru aeropor­turile regionale care rea­lizează un trafic mai mare de 200.000 de pasageri pe an. 

Fostul director al Aeroportului In­ternaţional “Traian Vuia” Timişoara, Cornel Sămărtinean, actual deputat P.D.-L., se declară, însă, sceptic faţă de această intenţie a reprezentanţilor C.J. Timiş, susţinând că, pentru ca aeropor­tul să poată deveni centru intermodal, este necesară o investiţie de aproape o sută de milioane de euro, bani de care C.J. Timiş este puţin probabil să dispună în perspectivă apropiată.

În prezent, pe agenda discuţiilor dintre C.J. Timiş şi Primăria Timi­şoara, se află şi problema proprietăţii asupra Aeroportului Timişoara, ambele instituţii anunţându-şi intenţia de a intra în posesia a 80% din acţiunile de la Aeroport, care sunt deţinute în acest moment de Statul Român, repre­zen­tat prin Ministerul Transporturilor.

Ben Oni Ardelean: “Realizarea unui Centru Intermodal la Timişoara, dependentă de factori strict politici”

Senatorul liberal Ben Oni Arde­lean acuză tergiversarea, într-o ma­nie­ră tipic românească, a luării unei de­cizii în ce priveşte solicitarea Timi­şoarei de a construi un Centru Inter­mo­dal. Acesta apreciază că nu infra­structura precară, nici situaţia nesolu­ţionată încă a proprietăţii asupra tere­nurilor şi nici apartenenţa sau nu a Ro­mâniei la Spaţiul Schengen sunt prin­cipalele motive pentru care un astfel de proiect nu a fost avizat încă de Guvern: „Problemele de ordin funcţional sunt rezolvabile, problema este una de de­cizie politică”. Senatorul liberal consi­deră că soluţiile tehnice vor fi identi­ficate imediat ce efectele lobby-ului po­litic, constând într-o acţiune a tuturor fac­torilor de decizie, se vor face simţite.

Senatorul liberal consideră că Ae­roportul Internaţional Timişoara poate asigura cu succes nevoile regiunii, prin angajarea într-o competiţie cu şanse reale cu mari aeroporturi cum sunt Vie­­na şi Budapesta. Şi aceasta, prin prac­ticarea unui sistem de taxe mai mici. În plus, localizarea geografică a Timi­şoarei ar reprezenta un avantaj în ra­port cu unii posibili competitori. „Timi­şoara e în U.E., Belgradul nu e. (…) Ti­mişoara poate fi conectată uşor cu în­treg restul regiunii. Localizarea geo­grafică a Timişoarei permite realiza­rea unui hub pentru întreaga regiune”, declară Ben Oni Ardelean, care crede în şansele de perspectivă ale Timişoa­rei de a dezvolta proiectul Centrului In­termodal. În plus, mai spune el, conec­tarea Timişoarei cu aeroporturi mari ale Europei şi realizarea unui hub pen­tru cargo ar genera locuri de muncă şi ar transforma Aeroportul Timişoara într-un pion regional important în ce priveşte culoarele de trafic aerian.

Senatorul liberal apreciază însă că, în maniera tipic românească, cea mai bună decizie este amânarea deciziei: “Şi în contextul acesta s-a tot amânat o deci­zie care, în opinia mea, este majoră. Frus­trarea mea este că înţeleg că nu sunt bani, dar noi cerem doar avizul favorabil”.