Nu doar şcolile şi spitalele au fost ţintele predilecte ale retrocedărilor în serie derulate în Timiş, ci şi imobilele Poliţiei. S-a ajuns la situaţii în care poliţiştii sunt fie evacuaţi, fie mai rămân câţiva ani cu chirie în posturile sau chiar secţiile de poliţie, redate proprietarilor care le-au revendicat. Ultimul pe lista retrocedărilor este Postul de Poliţie din Remetea Mare, retrocedat printr-o hotărâre de guvern apărută în Monitorul Oficial zilele trecute.

Comune rămase fără Post de Poliţie  

Pe lista retrocedărilor de Posturi de Poliţie din Timiş ultimul este imobilul Postului de Poliţie Remetea Mare. Pentru acesta a fost publicată, zilele trecute, o hotărâre de guvern ce oficializează scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Afacerilor Interne, prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Timiş, a imobilului în care a funcţionat Postul de Poliţie Remetea Mare, construit în 1971 şi având o valoare de inventar de 139.405 lei.

Scăderea din proprietatea Statului se face, după cum precizează şi respectiva hotărâre de guvern, ca urmare “a retrocedării acestuia persoanei îndreptăţite, în condiţiile legii”, clădirea având o suprafaţă de 110 metri pătraţi, la care se adaugă terenul aferent, retrocedat şi el, pe o suprafaţă de 807 metri pătraţi.

Această retrocedare este însă doar una dintr-un lung şir care a vizat imobilele Poliţiei. Cei mai afectaţi de acest proces sunt poliţiştii din mediul rural, multe dintre clădirile Posturilor de Poliţie fiind deja câştigate de foştii proprietari.

 La Giulvăz, de pildă, clădirea în care funcţionează Postul de Poliţie a fost revendicată încă din 1998. Actualul proprietar, care locuieşte în Germania, a vrut să vândă clădirea, dar a cerut un preţ foarte mare – 30.000 de euro –, în condiţiile în care o clădire de acest gen, în Giulvăz, se vinde la maximum 7.000 de euro. Aşa că plătirea preţului cerut de proprietar nici nu a intrat în discuţie. Şi pentru că bani pentru construirea unui sediu nou nu existau, până la urmă s-a ajuns la un compromis – o chirie lunară de 100 de euro –, o soluţie temporară, până când proprietarul solicită eliberarea clădirii.

Revendicat recent a fost şi sediul Postului de Poliţie Racoviţa, însă proprietarul a fost despăgubit cu un alt teren.

Nici în Timişoara nu au lipsit situaţiile de acest gen. Astfel, a fost retrocedat sediul Secţiei 2 şi clădirea în care a funcţionat fosta Secţie 5 Poliţie Timişoara.  

Redată fostului proprietar a fost şi clădirea în care a funcţionat o fermă zootehnică ce aparţinea Poliţiei Timiş. Situaţia este complicată, în condiţiile în care majoritatea Primăriilor nu mai dispun de sedii în care să fie amenajate Posturi sau Secţii de Poliţie, iar M.A.I. nu are banii necesari pentru construirea altora noi.

Chiria, ultima soluţie

La nivel naţional, sediile a 225 de unităţi de Poliţie, printre care şi cel al Brigăzii Rutiere a Capitalei, sunt disputate în justiţie, în urma unor revendicări, potrivit unei situaţii centralizate a Inspectoratului General al Poliţiei.

Totodată, 740 de imobile sau alte spaţii folosite de poliţişti, sedii ale unor Poliţii municipale, orăşeneşti, Posturi de Poliţie din comune, Birouri ale Poliţiei Transporturi sau arhive sunt închiriate de la persoane fizice şi juridice, potrivit I.G.P.R. Anul trecut, Poliţia Română a plătit pentru spaţiile închiriate peste 3,3 milioane lei.

Din acest punct de vedere, există avantajul că procesele de revendicare a spaţiilor deţinute de Poliţie se desfăşoară în baza Legii 10/2001, care prevede ca proprietarii care recâştigă imobilele în instanţă să păstreze specificul clădirilor pentru o perioadă de trei ani. Ceea ce înseamnă că sediile de politie pierdute în instantă pot funcţiona în acelaşi loc, în regim de chirie, pentru cel puţin 36 de luni de la emiterea deciziei judecătoreşti.