PMP Timiş vede intenţia unor parlamentari de a modifica Statutul aleșilor locali ca pe un gest de disperare a acestora de a nu-şi pierde funcțiile prea ușor, în urma unei condamnări penale. Şi avertizează că Statutul aleșilor locali va fi transformat în Statutul penalilor locali.

Zeci de primari și președinți de Consilii Județene au avut probleme, numai în ultimul an, cu DNA sau cu ANI. De la primari de comune, până la primari de municipii și o jumătate din președinții de Consilii Județene au fost reţinuţi preventiv, cercetați în libertate, plasaţi în arest la domiciliu sau sub control judiciar. Parte din dosare s-au finalizat cu sentințe de condamnare la închisoare, însă majoritatea se află în curs de cercetare. “În acest context, preocuparea actualei clase politice este să se protejeze pe sine”, atrag atenţia reprezentanţii PMP Timiş, deranjaţi de proiectul de lege iniţiat de mai mulţi parlamentari. Prin intermediul acestuia se urmăreşte modificarea a două articole din Statutul aleșilor locali, mişcare pe care PMP Timiş o vede ca pe un gest de disperare de a nu-şi pierde funcțiile, în urma unei condamnări penale. “Aceștia urmăresc ca primarii, președinții de Consilii Județene, consilierii locali și județeni să își piardă mandatele doar dacă sunt condamnați la închisoare cu executare, prin hotărâre rămasă definitivă”, transmit reprezentanţii PMP Timiş, printr-un comunicat trimis redacţiei.

Aceştia spun că printre cei 16 iniţiatori ai acestei legi, prin care vor ca aleșii locali care primesc închisoare cu suspendare, fie și prin sentință definitivă, să nu își piardă mandatul, se află şi trei parlamentari PSD de Timiș: Petru Andea, Dorel Covaci şi Sorin Stragea.

Acest proiect legislativ urmează să intre pe ordinea de zi a Parlamentului în sesiunea de toamnă. Prin intermediul acestuia, formularea actuală “condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”, prin modificările aduse articolelor 9 şi 15 din Statutul aleşilor locali va fi înlocuită cu formula “condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare”.

PMP Timiş spune că, cu astfel de inițiative, cei trimiși de români în Parlament, arată încă o dată modul imoral în care se raportează la cetățean și la comunitatea pe care o reprezintă. “Ne întrebăm cu ce autoritate  ar putea conduce sau reprezenta o comunitate un ales local condamnat penal cu suspendare ? Chiar le este atât de greu să se dezlipească de scaunul puterii?”, adaugă PMP Timiş.

Avocatul Roxana Iliescu, președintelr PMP Timiș, declară că este nevoie de o nouă clasă politică, “curată, responsabilă și cu sentimentul și obligația morală a reprezentării intereselor celor care i-au votat și nu a intereselor găștilor politice penale din care fac parte”.

Roxana Iliescu mai spune că faptul că din cei 16 semnatari ai acestui proiect de lege, șase parlamentari sunt din PSD, dintre care trei din Timiş, doi din PNL, şase din UDMR, unul de la minorităţi şi unul de la ALDE, nu este întâmplător: “Această realitate ne demonstrează cât de mare este nevoia de schimbarea a întregii clase politice actuale.”

Potrivit acestui proiect de lege, semnat de un grup de 16 parlamentari de la toate partidele (şase deputaţi PSD, şase UDMR, doi PNL, unul de la minorităţi şi unul de la PC-PLR) şi depus la Parlament marţi, 18 august, consilierii judeţeni şi locali care au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare nu-şi vor mai pierde mandatul.

Proiectul modifică articolul 9 şi articolul 15 din Statutul aleşilor locali, menţionând că îşi pierd mandatul doar primarii şi consilierii care au fost condamnaţi definitiv la închisoare cu executare, fie că este vorba despre infracţiuni de drept comun, fie că este vorba despre infracţiuni de corupţie. Legea aflată în vigoare prevede că aleşii locali îşi pierd mandatul în cazul unei „condamnări, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”, actul normativ nefăcând distincţia între pedeapsa la închisoare cu suspendare şi cea cu executare.

Potrivit Mediafax, iniţiatorii susţin că aplicarea acestei prevederi în corelare cu prevederile noului Cod Penal a condus la o practică judiciară neuniformă, astfel încât, pentru cazuri similare, legea a fost interpretată diferit. Şi mai spun că decizia instanţelor de a nu dispune încetarea mandatului pentru cei condamnaţi cu suspendare este „soluţia echitabilă, deoarece pe de-o parte nu aduce atingere legitimităţii aleşilor locali asigurată prin votul cetăţenilor, iar pe de altă parte conduce la armonizarea prevderilor Statutului aleşilor locali cu prevederile noului Cod Penal”.