Solicitat de asociaţii de revoluţionari din Timişoara să-şi exprime un punct de vedere cu privire la numeroasele oraşe martir care şi-au căpătat acest statut în ultimii ani, Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist spune că totul e în ordine. Conform unor revoluţionari timişoreni, documentaţia care a stat la baza dobândirii titlului de localitate martir ar trebui verificată atent şi, în cazul unor nereguli, oraşele respective ar trebui să-şi piardă statutul.

17 noi oraşe-martir, în ultimii ani

În urmă cu câteva săptămâni, Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist i s-a cerut de către mai multe asociaţii de revoluţionari din Timiş o verificare retroactivă a felului în care s-a acordat în ultimii ani statutul de localitate martir unor oraşe în cazul cărora nu există informaţii cu privire la incidente violente înainte de 22 Decembrie, şi, ca atare, lipsesc şi victimele.

„La nivelul organizaţiilor din Timişoara, ce reprezintă interesele luptătorilor pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, se înregistrează o serie de nemulţumiri ce vizează includerea lor, în opinia lor în mod netransparent, a unor localităţi în categoria localităţilor în care au existat confruntări cu forţele de represiune în urma cărora au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga cuplului dictatorial”, se arată într-una din aceste solicitări. Se cerea cu această ocazie să se menţioneze considerentele şi actele care au stat la baza emiterilor deciziilor prin care au fost declarat 17 localităţi drept localităţi cu persoane ucise, rănite sau reţinute până în 22 Decembrie 1989.

Răspunsul a fost transmis zilele trecute, dar este pe lângă întrebare. Menţionând că „includerea oraşelor în categoria localităţilor care în perioada 14 -22 decembrie1989 au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute până la fuga dictatorului, s-a făcut în mod transparent şi toate deciziile au fost publicate pe site-ul instituţiei noastre”.

Conform aceluiaşi răspuns, în mod inexplicabil, ţinând cont de lunga perioadă de timp scursă de la Revoluţie, abia în ultimii ani un număr destul de mare de localităţi au dobândit acest statut de oraş martir, fiind greu de înţeles de ce nu s-a făcut acest demers mult mai devreme.

Potrivit listei publicate de Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist, lista localităţilor în care au existat confruntări cu forţele de represiune în urma cărora au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute s-a completat cu următoarele localităţi: Alba Iulia, Arad, Craiova, Hunedoara, Brăila, Braşov, Constanţa, Buzău, Uricani, Reşiţa, Piatra Neamţ, Târgovişte, Deva, Herculane, Drobeta Turnu Severin, Iaşi şi Oradea.

Revoluţionar: „Acest statut se poate retrage”

Reprezentanţii mai mulor asociaţii de revoluţionari din Timişoara spun că nu este justificat un număr atât de mare de oraşe martir, iar acest statut trebuia acordat în baza unor dosare cu acte justificative clare, din care să rezulte că au existat morţi şi răniţi în evenimentele din 1989.

Potrivit acestora, în unele cazuri, acest statut s-a obţinut şi cu ajutorul unor documente ce atestau că sunt cetăţeni din localităţile respective care au fost răniţi sau ucişi sau reţinuţi la Revoluţie, însă de fapt aceştia fuseseră plecaţi din localitatea respectivă şi au fost împuşcaţi sau arestaţi la Timişoara sau Bucureşti.  

Virgil Hosu, preşedintele Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţia din Decembrie 1989, apreciază că acest statut evident se poate retrage în cazul în care se constată că localitatea respectivă nu întruneşte criteriile legale. „Este chiar necesară o clarificare a modului în care s-au acordat aceste titluri respectivelor oraşe, după cum este necesară o clarificare şi în cazul certificatelor de revoluţionar emise în număr foarte mare, în baza unor dosare cu multe semne de întrebare”, mai spune Virgil Hosu.