Aleşii locali vor trebui să voteze în şedinţa de plen din această lună un proiect care prelungeşte concesionarea pieţelor agro-alimentare timişorene de către societatea S.C. Pieţe S.A. cu peste şapte ani. O parte din consilierii locali spun că Municipalitatea ar fi trebuit, măcar ca experiment, să încerce şi concesionarea către operatori privaţi, pentru a crea concurenţă în acest domeniu.

După 15 ani de concesionare urmează încă şapte

„Proiect de hotărâre privind prelungirea contractului de concesiune nr.7/03.05.1999 încheiat între Consiliul Local al Municipiului Timişoara şi S.C. Pieţe S.A. Timişoara” se numeşte proiectul de hotărâre de Consiliu Local prin care aleşii locali sunt invitaţi să prelungească vechiul contract de concesionare, încheiat acum 15 ani, cu încă şapte ani. Prin acest proiect se aprobă prelungirea contractului de concesiune pentru o perioadă egală cu jumătate din durata sa iniţială, adică şapte ani şi şase luni, începând cu data de 4 mai 2014 până în data de 3 noiembrie 2021, prin încheierea unui act adiţional.

Unii aleşi locali spun că, înainte de a veni cu ideea prelungirii concesionării tuturor pieţelor către S.C. Pieţe S.A., Consiliul Local ar fi trebuit să încerce, măcar ca experiment, concesionarea unor pieţe agro-alimentare către investitori privaţi, pentru a vedea dacă nu cumva aceştia se descurcă mai bine decât societatea Pieţe S.A. şi pentru a crea o concurenţă în acest domeniu.

„Măcar sub raportul eficienţei administrării, trebuia încercată şi această variantă. Se putea concesiona o parte din pieţe şi rămânea de văzut dacă aceste spaţii sunt administrate mai bine şi dacă Primăria obţine mai mulţi bani din acest sector. Dacă lucrurile nu mergeau bine, se revenea la concesionarea tuturor pieţelor la societatea Pieţe S.A. Însă cred că se impunea crearea unei concurenţe pe acest segment”, spune consilierul local P.D.-L. Simion Moşiu.

O propunere uitată

În 2012, în plen era introdus un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care s-a dorit ca pieţele din Timişoara să fie concesionate unor operatori privaţi. Licitaţiile urmau să înceapă de la sumele plătite către Primărie pentru fiecare piaţă în parte, înmulţite cu zece. Veniturile realizate astfel se dorea a fi utilizate în proiectul de reabilitare termică a clădirilor aflate în proprietatea Primăriei, printre acestea numărându-se şcoli, grădiniţe şi spitale. Autorii proiectului voiau ca în contractul de concesiune să se prevadă şi obligativitatea concesionarului de a aduce pieţele la un aspect decent, care să respecte normele de igienă stabilite de lege pentru produsele expuse spre vânzare.

Un aspect foarte interesant legat de această iniţiativă era motivarea acestui proiect, care specifica faptul că, în raport cu potenţialul economic al pieţelor timişorene, veniturile obţinute de Primărie de pe urma exploatării acestora sunt insuficiente: „Pieţele din oraşul nostru (cu excepţia Pieţei de Gros) au un aspect învechit, cu un standard de igienă mult sub pretenţiile europene ale momentului, iar veniturile aduse la vistieria Primăriei sunt nesemnificative, comparativ cu potenţialul lor economic”, se preciza în acel proiect.

În aceeaşi idee, propunerea de hotărâre mai viza şi realizarea unor parteneriat public – privat pentru realizarea unor pieţe noi, pe proiecte similare celor din statele vest-europene, în care Primăria oferă terenul, investitorul construieşte piaţa şi, eventual, parcarea subterană sau supraterană, şi împarte cu Municipalitatea veniturile în proporţii egale.

Din motive mai mult sau mai pu­ţin întemeiate, respectivul proiect a fost retras, însă, de pe ordinea de zi. S-a adus argumentul contractului în derulare cu S.C. Pieţe S.A. şi faptul că în cazul a trei pieţe există litigii în derulare. Ca atare, proiectul a fost retras, în urma propunerii Direcţiei Patrimoniu. De atunci nu a mai revenit însă pe lista de proiecte care ajung în plen, şi nu a fost readus în discuţie nici măcar acum, când perioada contractului cu S.C. Pieţe S.A. a ajuns la final.