„Iliescu nu pleca, până nu te-om judeca!”

Timişorenii sunt chemaţi în stradă, să comemoreze victimele Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990

Mineriada Foto LibertateaInițiatorii unei acțiuni de comemorare a victimelor mineriadei din 13-15 iunie lansează un apel timișorenilor, pe care îi cheamă la mobilizare, în seara zilei de 14 iunie, la împlinirea a 25 de ani de la mineriada care a reprimat fenomenul Piața Universității. Aceștia apreciază că, pentru restituirea adevărului istoric, se impune judecarea fostului președinte Ion Iliescu, pentru implicarea sa în ceea ce s-a dovedit a fi deturnarea sensului Revoluției din Decembrie 1989.

 

Apel la memorie

Un mesaj adresat timișorenilor și românilor de pretutindeni a fost lansat, recent, prin intermediul unei pagini de Facebook. Mesajul îndeamnă la mobilizare, în vederea comemorării, sâmbătă, 14 iunie, în Piața Operei din Timișoara, a victimelor Mineriadei din iunie 1990.

„Timișoara nu uită! Remember Mineriadă – 25 de ani!”, acesta este unul dintre mesajele pe care le transmit inițiatorii acțiunii de comemorare a victimelor Mineriadei din 13 – 15 iunie. Aceștia evocă implicarea fostului președinte Ion Iliescu în cursul evenimentelor care au pricinuit atunci moartea a peste 100 de persoane și rănirea altor câteva sute. „746 de răniți și conform mărturiilor și dovezilor peste 100 de morți! Am fost înșelati la scurt timp după Revoluție. De-atunci, zilnic suntem înșelați. Atunci, libertatea noastră a fost călcată in picioare!”, scriu inițiatorii protestului, potrivit aprecierii cărora un demers cu caracter simbolic, menit să restabilească adevărul istoric, ar consta în judecarea fostului președinte Ion Iliescu. Sloganul sub care se va desfășura acțiunea va fi „Iliescu nu pleca, până nu te-om judeca!”

Haideți să ne adunăm cu toții în seara zilei de 14 iunie pentru a comemora victimile Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990. Împreună, cu lumânări în mâini, să transformăm Piața Operei din Timișoara într-o mare de lumini”, mai scriu inițiatorii, pe pagina de Facebook intitulată sugestiv „Timișoara nu uită! Remember Mineriadă – 25 de ani!” care anunță acțiunea de comemorare a victimelor.

Tentative susținute ale autorităților de a mistifica adevărul

Mineriada 2 Foto Radio IasiMineriada din 13 -15 iunie 1990 a reprezentat o acțiune concertată de reprimare în forță a fenomenului cunoscut sub numele de Piața Universității, prin care, preț de aproape două luni, exponenți ai societății civile din București și din întreaga țară s-au reunit la Universitate, în cadrul unui protest pașnic, menit să atenționeze asupra deturnării, de către reprezentanții regimului nou instalat, a Revoluției din Decembrie 1989. Instalarea la conducerea României a reprezentanților eșalonului doi al fostului regim comunist și felul în care aceștia nesocoteau idealurile revoluționarilor din Decembrie 1989 au fost o parte din motivele de nemulțumire formulate de protestatarii din Piața Universității.

Președintele Ion Iliescu, proaspăt instalat la conducerea țării, în urma alegerilor din 20 mai 1990, i-a catalogat pe protestatarii din Piața Universității drept „golani” și a solicitat sprijin pentru ceea ce a desemnat a fi procesul de instaurare a ordinii în capitală.

Ca răspuns la această solicitare a lui Ion Iliescu, care îndemna la intervenția celor pe care acesta îi desemna a fi, printr-un apelativ-clișeu, „oamenii de bine”, s-a declanșat, în București, cea mai violentă formă de represiune post-revoluționară a populației civile. În cadrul unor demersuri diversioniste, exponenți ai fostei Securități, forțe de ordine, trupe antitero, dar și reprezentanți ai minerilor, i-au agresat pe manifestanții din Piața Universității, au vandalizat sediile unor partide istorice și numeroase săli de curs, pătrunzând în forță în incinta Facultății de Geologie, a Facultății de Litere, a Facultății de Matematică și a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”.

Furia oarbă a celor care au reprimat manifestația din Piața Universității s-a revărsat cu precădere asupra intelectualilor, pe care exponenții regimului îi considerau responsabili pentru încercarea de a-i avertiza pe cetățenii României cu privire la caracterul de restaurare a regimului comunist la care se deda noua putere, care îl avea în frunte pe Ion Iliescu.

În 13 iunie, după ce demarase deja acțiunea de reprimare brutală a protestatarilor din Piața Universității, Televiziunea publică a difuzat conținutul unui comunicat al președintelui Ion Iliescu, prin care acesta chema la mobilizare, în jurul clădirii Guvernului și a televiziunii, a tuturor celor pe care îi desemna a fi „forțele conștiente și responsabile”, în vederea a ceea ce acesta numea „apărarea democrației atât de greu cucerite”.

În urma acestui apel, în seara de 13 iunie, mai multe garnituri CFR ticsite cu mineri plecau înspre București, din gările din Valea Jiului. Conduși de cel care le devenise recent lider, Miron Cozma, și preluați, încă de la sosirea lor în Gara de Nord, de către reprezentanți ai SRI și ai forțelor de ordine, o parte au fost direcționați către punctele considerate nevralgice, pentru a se alătura celor care se dezlănțuiseră deja, cu o zi înainte, împotriva protestatarilor din piață și a greviștilor foamei. Manifestanților le-au fost distruse atunci corturile și numeroși studenți și participanți la protest au fost agresați.

Acțiunuile cu caracter represiv au fost apreciate public de către președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit minerilor, reuniți la Romexpo, pretinzând, printre altele, că aceștia au fost solicitați să refacă rondourile de flori vandalizate din fața clădirii Teatrului Național.

Oficial, niciun vinovat

Viorel EneCursul ulterior al evenimentelor a făcut, practic, imposibilă, până în acest moment, tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați pentru victimele Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990.

Abia recent, la începutul lunii februarie a acestui an, s-a dispus redeschiderea, de către Parchetul instanței supreme, a dosarului Mineriadei din 13 – 15 iunie. Anterior, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului, datând din 17 septembrie 2014, Romania a fost obligată să continue investigațiile în dosarul Mineriadei. CEDO a relevat atunci, printre altele, că Statul român are obligația de a face dreptate victimelor crimelor comise împotriva umanității, indiferent de timpul care a trecut de la săvârșirea acestora. Totodată, a constatat încălcări, de către România, ale articolelor 2, 3 și 6 ale Convenției europene a drepturilor omului, în urma unor reclamații depuse de către Anca Mocanu, Marin Stoica și reprezentanții Asociației „21 Decembrie 1989”, care au semnalat ineficiența demersurilor întreprinse la nivel național pentru a clarifica circumstanțele în care s-au petrecut evenimentele din intervalul 13 – 15 iunie 1990.

Solicitat să comenteze redeschiderea dosarului Mineriadei din 13 – 15 iunie, fostul președinte Ion Iliescu a fost rezervat în declarații și a precizat, citat de Mediafax, doar că a fost contemporan cu evenimentele respective și a avut atunci niște răspunderi: „Oricine este liber să analizeze, să comenteze evenimente trăite, mai apropiate, mai îndepărtate, nu e nicio problemă”.

Numărul oficial al victimelor mineriadelor, invocat de autorități în raportul comisiei parlamentare de anchetă, este controversat, făcându-se referire la doar şase victime decedate și la 746 de răniți. Potrivit aprecierii lui Viorel Ene (poză), președintele „Asociației Victimelor Mineriadelor”, ar exista, însă, documente și mărturii ale medicilor și ale unor martori de la cimitirele Domnești și Străulești, care ar atesta faptul că numărul real al morților este de peste 100. Nimeni nu ne-a contrazis până în prezent și nu a existat nicio poziție oficială împotrivă”, a mai precizat, în context, președintele „Asociației Victimelor Mineriadelor”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis