Primarul Timişoarei îi solicită lui Victor Ponta includerea, de urgenţă, a centurii Timişoarei în Masterplanul pe transporturi 2014 – 2030

Nicolae RobuPrimarul Timişoarei i-a trimis premierului Victor Ponta o scrisoare deschisă, solicitându-i, “respectuos-respectuos, dar imperativ” şi, totodată, “urgent” o asumare oficială de către Guvernul României a modificării Masterplanului pe transporturi pentru perioada 2014  – 2030, incluzând în el şi centura de sud a Timişoarei.

 

“Este inadmisibil ca şi în continuare Timişoara să fie traversată de tiruri şi de mii şi mii de maşini”
Într-o scrisoare deschisă adresată, la începutului acestei săptămâni, premierului Victor Ponta, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, spune că a aflat cu surprindere că Masterplanul pe transporturi pentru perioada 2014 – 2030 nu conţine unul dintre cele mai importante obiective pentru Timişoara, şi anume: centura auto de sud. “Timişoara nu merită asta! Timişoara, cel mai dinamic oraş din România în 2013, conform reputatei reviste Forbes, al doilea oraş propice pentru afaceri în 2013 după Bucureşti, conform aceleiaşi reviste, al doilea pol economic şi al doilea contributor la bugetul centralizat al Statului, de asemenea după Bucureşti, al treilea oraş al ţării după populaţie ar fi trebuit să aibă demult centura auto completă! Este inadmisibil ca şi în continuare oraşul nostru să fie traversat de tiruri şi de mii şi mii de maşini aflate zilnic în tranzit, cu ambuteiajele inerente, cu poluarea aferentă,  cu distrugerile provocate drumurilor, cu crăpăturile cauzate clădirilor etc.”, spune primarul liberal al Timişoarei.
Acesta îi solicită primului-ministru, în numele timişorenilor, “respectuos -respectuos, dar imperativ”, să dispună corectarea acestei grave erori a Masterplanului pe transporturi, incluzând în el şi centura de sud a Timişoarei. “Ca oameni civilizaţi ce suntem, n-am dori să organizăm mitinguri de protest întru susţinerea revendicării noastre legitime tocmai acum în campania electorală, dar nici nu ne putem mulţumi cu comunicate «liniştitoare» din partea Biroului de Presă al PSD Timiş, care face dovada că habar nu are ce înseamnă un masterplan, ca de altfel nici măcar un proiect pe fonduri europene”, îi mai scrie Nicolae Robu lui Victor Ponta. Solicitându-i, “urgent” o asumare oficială de către Guvernul României a modificării Masterplanului pe transporturi pentru perioada 2014 -2030.

Ne exprimăm speranţa că veţi fi receptiv la solicitarea noastră, a timişorenilor şi că vom primi din partea dumneavoastră un feedback pozitiv, în timp util – avem în vedere durata scurtă a perioadei de dezbatere publică asupra Masterplanului”, îşi încheie primarul Nicolae Robu scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta.

Preşedintele CJ Timiş: „Am găsit multă înţelegere la Guvern”

titu_bojin-15578Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi al Organizaţiei Judeţene a PSD, Titu Bojin a venit, ca şi în cazul Centrului Intermodal, cu aceleaşi promisiuni legate de „convorbiri de taină cu oficiali din Guvern”, care au dat asigurări că Timişoara nu a fost uitată. De această dată

Săptămâna trecută, Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi al Organizaţiei Judeţene a PSD, Titu Bojin, a anunţat că s-a întâlnit cu ministrul Transporturilor, Ioan Rus, care a dat asigurări că problema finanţării centurii de sud a Timişoarei „a fost rezolvată”, Guvernul urmând să asigure cofinanţarea acestui proiect. „Au fost discuţii de mai mult timp pe această temă, însă acum s-au finalizat. Centura de sud este parte a unei investiţii din fonduri europene, iar Guvernul va asigura partea de cofinanţare. Este un lucru îmbucurător pentru timişoreni. Am găsit multă înţelegere la Guvern, un alt lucru pentru care mă declar satisfăcut. Iar acesta este doar începutul, pentru că am avut mai multe negocieri cu domnul ministru Ioan Rus, urmând ca şi alte investiţii să fie sprijinite de Guvernul Ponta”, spunea Titu Bojin, printr-un comunicat de presă remis redacţiei, din partea PSD Timiş. Ca şi cum realizarea unui astfel de obiectiv pentru Timişoara poate fi finanţată în urma unei simple discuţii de negociere.

De 20 de ani se tot construieşte

Centura Timisoara Foto Eyeinthesky 2Proiectul de construcţie a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, care are trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, când autorităţile locale au semnat un acord cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională, finanţatorul acestui proiect.

Valoarea totală a investiţiei pentru cei 12,6 km de la centura Timişoarei şi a şoselei Timişoara – Lugoj este de 40 de milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrările propriu-zise începând abia în 2003, urmând să fie finalizate în 2004. În final, şoseaua de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi a avut doar două benzi, câte una pe sens, şi nu patru, cum se stabilise iniţial.

În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson a abandonat şantierul, CJ Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă, dar deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, acestea nu păreau să înainteze. În acea perioadă, Banca Japoneză a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia, iar acest lucru a dus la o altă amânare a începerii lucrărilor, cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, la 21 ianuarie 2009, a fost semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009, premierul de atunci, Emil Boc, şi ministrul Transporturilor de la acea vreme,Radu Berceanu, inaugurau cei 12 kilometri de centură ai Timişoarei. La momentul respectiv, însă, Direcţia Regionaşă de Drumuri şi Poduri Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură. De atunci nu s-a mai întâmplat însă nimic pentru completarea investiţiei.

În Timişoara au fost readuse în discuţie lucrările de finalizare a inelului de centură, în condiţiile în care Primăria Timişoara a vorbit despre introducerea taxei de tranzit, pentru camioanele de tonaj mare care traversează oraşul. Câţiva consilieri locali susţin însă că, atâta vreme cât inelul de centură nu este finalizat, această taxă va genera multe controverse şi contestaţii.  Municipalitatea nu se află la prima tentativă de a introduce o taxă de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj care tranzitează oraşul. Un prim proiect de acest fel a fost adus în discuţie în 2010, în vremea administraţiei Ciuhandu. Proiectul a fost respins atunci, contestat fiind în instanţă chiar de către Prefectura Timiş. Printre argumentele utilizate a fost invocat faptul că prevederile referitoare la taxa de tranzit au un caracter discriminator, întrucât impuneau plata unei taxe tuturor autovehiculelor de mare tonaj, mai puţin celor din Timiş.

Oficialii din Primărie au susţinut atunci că acuzele de discriminare aduse sunt injuste şi că “atâta timp cât vorbim de un tranzit, taxa nu poate fi aplicată celor care domiciliază aici şi îşi plătesc aici taxele şi impozitele”.

La sfârşitul anului 2011, Curtea de Apel Timişoara a dat însă câştig de cauză, definitiv şi irevocabil, Prefecturii Timiş, în procesul în care aceasta atacase în contencios administrativ hotărârea de Consiliu Local. Anterior, Primăria Timişoara pierduse procesul legat de această hotărâre şi la Tribunalul Timiş. "Oricum, cel puţin până se definitivează investiţia, camioanele de marfă nu pot merge pe câmp. Iar o variantă similară cu cea de la Constanţa, la ideea lui Mazăre nu cred că e normală. Ce-ar fi dacă fiecare municipiu ar impune o astfel de taxă, şi dacă şi comunele ar introduce taxări similare?", declara, în urmă cu ceva timp, pentru TIMPOLIS, consilierul local PDL Ştefan Constantin Sandu.

 

Oana DIMA

Bogdan PITICARIU

Print Friendly, PDF & Email