Piaţa serviciilor poştale la nivelul Uniunii Europene s-a situat la aproximativ 90 de miliarde de euro, în 2013 şi a reprezentat circa 1% din Produsul Intern Brut comunitar, comparativ cu 0,26% în România.

Serviciile expres şi coletăria, principalele surse de venit

În România, la nivelul anului trecut, piaţa serviciilor poştale a atins 1,52 miliarde de lei şi a reprezentat 0,26% din PIB, care s-a situat la 587,5 miliarde de lei.

“Cifra de afaceri a firmelor din U.E. care activează în domeniul serviciilor poştale a totalizat aproximativ 90 de miliarde de euro pe an şi reprezintă circa 1% din PIB-ul comunitar”, afirmă preşedintele A.N.C.O.M., Cătălin Marinescu. Acesta adăugă că serviciile expres şi de colete poştale, care reprezintă peste 50% din totalul veniturilor poştale, au înregistrat o creştere în ultimii ani, susţinută de dezvoltarea comerţului electronic naţional şi european. În schimb, trimiterile de scrisori sunt în continuă scădere. “Acest trend este efectul climatului economic şi schimbării obiceiurilor de comunicare ale oamenilor. În perioada 2007-2011, ritmul anul de scădere al cererii de servicii de poştă de scrisori a fost de 4,1%. În medie, numărul trimiterilor pe locuitor la nivelul Europei de Est se situează la 50, comparativ cu 163 la nivelul U.E.”, mai spune Cătălin Marinescu.

În privinţa României, acesta a arătat că valoarea pieţei serviciilor poştale a rămas relativ constantă, situându-se la 1,52 miliarde de lei, faţă de 1,53 miliarde de lei, acum doi ani. Potrivit datelor A.N.C.O.M., numărul trimiterilor poştale a atins 523,3 milioane la finele anului trecut, în scădere cu 0,7% faţă de anul precedent. “Practic, numărul mediu de trimiteri pe locuitor pe an a fost de 26. Serviciile din poşta de scrisori au o pondere de 93,6% din trafic”, mai spune Cătălin Marinescu.

Cel mai mare jucător local de pe această piaţă rămâne Poşta Română, care a prelucrat cea mai mare parte dintre aceste trimiteri, respectiv 74,28%. Totuşi, traficul total al companiei Poşta Română a scăzut faţă de anul precedent cu 7,1%, în timp ce restul furnizorilor au procesat cu 23,9% mai multe trimiteri faţă de anul anterior.

Poşta Română, în continuare sub spectrul restructurărilor

Scăderile de trafic ale Poştei Române pot fi puse în legătură cu politicile de restructurare şi disponibilizare din ultimii ani. Din punct de vedere al serviciilor de corespondenţă şi coletăriei clasice, poştale, lucrurile nu au mers înainte în Timiş, în ultimii ani, ci au dat înapoi. De vină pentru situaţia din prezent este de reorganizarea Poştei Române. Conform sindicatelor, ca urmare a reorganizării care a presupus închideri de oficii poştale şi disponibilizări de personal, aproape 10.000 de gospodării din Timiş, adică peste 30.000 de timişeni, nu mai au acces la serviciile poştale. Zeci de localităţi au rămas fără poştaş. La Variaş, de exemplu, satele Gelu şi Sânpetru Mic sunt deservite de un singur poştaş. La Becicherecu Mic, din trei angajaţi, la serviciul poştal nu a mai rămas niciunul. Şi lista poate continua. Nici în mediul urban situaţia nu stă însă cu mult mai bine. În Lugoj, a rămas un singur oficiu poştal, la o populaţie de circa 45.000 de locuitori. În Timişoara au fost desfiinţate trei oficii poştale, din cauza faptului că spaţiile nu aparţineau Poştei Române. După Oficiile Poştale nr. 9, din centru, şi nr. 7, din zona Calea Lu­gojului, ultimul a fost desfiinţat Oficiu­lui Poştal nr. 16, de pe Calea Martirilor, care deser­vea zeci de mii de timişoreni care locu­iesc în zonele Girocului şi Soa­relui.

“Din păcate, în continuare, compania pare să excludă varianta realizării de angajări şi se vorbeşte în continuare despre disponibilizări şi închideri de oficii poştale, în condiţiile în care au mai rămas doar 1.800 de factori poştali la nivelul întregii ţări”, spune Ambrozie Barna, liderul Sindicatului Angajaţilor din Poşta Română Timiş.