Legea dării în plată a fost fructificată prompt de debitorii băncilor din Timiş care voiau să scape de creditele ipotecare considerate împovărătoare. La Judecătoria Timişoara sunt pe rol peste 70 de procese legate de aplicarea acestei legi.

Mii de litigii la nivel naţional

Informaţia conform căreia, de la adoptarea actului normativ, la Judecătoriile din toată ţara se înregistrează zilnic în jur de 30 de dosare care au ca obiect Legea 77/2016 privind darea în plată a locuinţelor cumpărate cu un credit bancar, în vederea anularii tuturor datoriilor, pare să se confirme şi în Timiş, unde, până în prezent, la Judecătoria Timişoara s-au înregistrat 76 de litigii de acest gen.

Multe sunt încă în derulare, însă câteva au fost finalizate şi, în majoritatea cazurilor, instanţa a dat câştig de cauză clienţilor debitori, în defavoarea băncilor, care au fost obligate să achite şi cheltuieli de judecată.

Litigiul nu se încheie însă aici, pentru că urmează apelul, iar procedura în sine nu este una rapidă, dimpotrivă.

„Este greu de apreciat dacă până în momentul de faţă această lege a modificat în bine sistemul legat de acordare şi derulare a creditelor cu garanţii imobiliare. Cred că actul normativ în sine a suferit prea multe modificări, iar băncile au avut grijă să-şi impună punctul de vedere. Apreciez că forma actuală a actului normativ nu este una prea utilă pentru debitor. Darea în plată reprezintă în momentul de faţă un proces birocratic extrem de complicat”, spune economistul timişorean Nicolae Ţăran.

Complicaţii în instanţă

La nivel naţional, pe rolul Curţii Constituţionale se află circa 1.000 de dosare care vizează excepţiile de neconstituţionalitate la Legea dării în plată. Între timp, unele instanţe suspendă procesele în loc să le amâne.

Judecătorii de la Curtea Constituţională  au decis, la sfârşitul lunii octombrie, că două articole din Legea dării în plată, promulgată deja de preşedinte, sunt neconstituţionale. Astfel, instanţa judecătorească va verifica de acum condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii, a anunţat preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.

Impreviziunea se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării şi cel al dării în plată, iar acesta poate fi pus pe seama fluctuaţiei cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective sau care nu intervine nu din vina angajatului, a unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, a unei boli sau altor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în nou Cod Civil din 1 octombrie 2011.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.