Conform legii, pentru toate segmentele de infrastructură rutieră intens tranzitate, inclusiv pentru cele construite recent, trebuie să se realizeze perdele forestiere care să protejeze şoselele de înzăpeziri şi să fie o barieră împotriva poluării şi zgomotului traficului. Până în prezent, deşi în Timiş se lucrează intens la noi segmente de autostradă, această obligaţie legală pare să fi fost uitată, neexistând nici măcar intenţia unor exproprieri pentru plantarea de arbori pe marginea şoselelor.

O lege rămasă doar în Monitorul Oficial

În 2014, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul României a aprobat Programul naţional de realizare a perdelelor forestiere pentru protecţia autostrăzilor şi a drumurilor naţionale. Fără a fixa un orizont de timp pentru plantare, programul prevedea înfiinţarea, în 33 de judeţe, a 5.257 de hectare de perdele, care să protejeze 1.752 de kilometri de căi rutiere.

Până în clipa de faţă au fost realizate perdele de protecţie pe o suprafaţă de 23,69 de hectare (0,45% din totalul programului). În Timiş, nici măcar un pom nu a fost însă plantat, pe traseul segmentelor de autostradă recent construite.  

Drumurile naţionale de pe raza Direcţiei Regional de Drumuri şi Poduri Timişoara ar fi trebuit protejate de perdele forestiere pe o lungime de peste 300 de kilometri. Iar în judeţ ar fi trebuit împăduriţi peste 140 de kilometri, 100 de kilometric, în Caraş-Severin, aproape 40 de kilometri în Arad, 27 de kilometric, în Bihor şi doi kilometric, în Hunedoara.

De protecţie împotriva viscolului ar fi trebuit să beneficieze şi autostrăzile, o prioritate pentru guvernanţi, cel puţin la nivel declarativ.

Autostrada care trece prin Timiş ar fi trebuit protejată de o perdea forestieră pe 3,5 kilometri, atât pe partea dreaptă, cât şi pe partea stângă. Însă Ministerul Mediului a solicitat realizarea unui studiu de fezabilitate în acest sens abia anul trebuit, dar nu a trimis şi fonduri. Mai mult, terenurile unde urma să se facă împăduririle au fost identificate, dar nu sunt nici acum expropriate.

O necesitate în Timiş

“Aceste perdele forestiere ar fi oportune pe lângă sectoarele de drumuri europene, însă nu s-au realizat exproprierile necesare în acest sens. Noi am avut o discuţie în acest sens cu cei de la CNADNR care nu s-a concretizat. Există o specie de hibiscus care are flori trei luni pe an, şi care s-ar preta foarte bine pentru acest tip de împăduriri. Gândiţi-vă cum ar fi să se meargă de la Timişoara la Lugoj pe un coridor de flori. Am putea produce puieţii necesari chiar aici, în pepinierele noastre”, spune inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcţia Silvică Timişoara. 

Existenţa unor perdele forestiere, create cu ajutorul mai multor specii de arbori, este susţinută şi de  Paul Pârşan, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole si Medicină Veterinară a Banatului: “Rolul perdelelor forestiere creşte şi a crescut deja foarte mult, nu întâmplător dacă trecem graniţa spre vest nu vom vedea în zare mai mult de 300 de metri, la noi vezi linia orizontului, aşa ceva nu este acceptabil. În contextul schimbărilor climatice se întrevăd fenomene mult mai agresive şi este obligatoriu ca şi România să beneficieze de aşa ceva”.

Conform Direcţiei de Mediu din Primăria Timişoara, perdelele forestiere de protecţie constituie o resursă naturală importantă care, întreţinută, aduce  beneficii majore. “În ultimii 17 ani o mare parte din perdelele existente au suferit agresiuni  importante care au determinat  diminuarea semnificativă sau chiar anularea efectului ecoprotectiv specific al acestora. Prin   procesul  de fotosinteză, perdelele au  o contribuţie importantă în regenerarea rezervei de oxigen la nivel local. În zonele de câmpie cu  suprafeţe  reduse de pădure, perdelele de protecţie au o influenţă deosebit de favorabilă asupra mediului înconjurător, au rol de  protecţie climatică. Acestea  reduc viteza  vântului pe o distanţă egală cu 5 până la 10 ori  lăţimea lor”, se arată într-un studiu al Direcţiei de Mediu.

Conform specialiştilor aceleiaşi Direcţii, arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează semnificativ zgomotul, aceste perdele având capacitatea de a reduce zgomotul cu până la zece decibeli, constatându-se că o fâşie de pădure de aproximativ 30 de metri trasată de-a lungul unei şosele reduce zgomotul produs de circulaţia autovehiculelor cu 8 – 11%.