Ziua Parcului Botanic, marcată la Timişoara pe 26 septembrie, readuce în discuţie una dintre priorităţile de campanie legate de reabilitarea acestui spaţiu verde foarte valoros al Timişoarei. Deocamdată, din lipsă de fonduri, intenţiile de reabilitare nu au reuşit să treacă de stadiul de proiect.

Din nou, lipsă de fonduri

Pentru a nu lăsa nemarcată Ziua Parcului Botanic, Primăria Timişoara va organiza pe 16 septembrie, înce­pând cu ora 12, un tur al grădinii, în timpul căruia vor fi prezentate istoricul şi speciile deosebite care se găsesc în acest spaţiu. Din păcate, şi această ocazie specială găseşte Parcul Botanic în acelaşi stadiu, cu toate promisiunile de campanie de anul trecut, legate de demararea reabilitării.

Culmea e că şi reprezentanţii Pri­măriei se declară nemulţumiţi de mo­dul în care arată acest valoros spaţiu verde din zona centrală a Timişoarei. Există un proiect de reabilitare a par­cului, aprobat de Consiliul Local, dar pentru care nu se găseşte finanţare. Totodată, sunt finalizate studiul de feza­bilitate şi proiectul tehnic, dar proiec­tul este blocat, întrucât nu s-au găsit resurse pentru acoperirea valorii pro­iectului propriu-zis, 12 milioane de lei.

O oportunitate ignorată

Dacă Primăria Timişoara susţine acum că nu s-au găsit surse de finan­ţare pentru proiectul de reabilitare, mai ales că acest cuantum nu poate fi su­portat integral din bugetul local, lucru­rile ar fi fost mult mai simple, din punct de vedere al obţinerii unor finanţări europene, dacă Parcul Botanic şi-ar fi păstrat statutul de arie protejată. În acest context, este greu de înţeles de ce în 2009 Consiliul Judeţean a votat un proiect de hotărâre prin care i se ri­di­ca statutul de arie protejată Parcului Botanic din Timişoara. 

Proiectul era motivat de o ordo­nanţă de urgenţă din 2007, prin care se restrângea acordarea statutului de arie protejată. Însă era discutabilă în­ca­drarea în această ordonanţă a Par­cu­lui Botanic Timişoara care, în 1995, prin hotărâre de consiliu, a fost decla­rat arie protejată, Primăria Munici­piu­lui Timişoara primind calitatea de ad­ministrator. Ulterior, printr-o hotărâre de Consiliu Local din 2007, privind atri­buirea de denumiri la parcuri, scuaruri şi locuri de joacă pentru copii, din Timi­şoara, Parcul Botanic a fost denumit Grădină Botanică.

Cei care au susţinut şi obţinut atunci retragerea statutului de arie protejată a Parcului Botanic in­vo­cau două paragrafe din O.U.G. 57/2007, privind regimul ariilor naturale prote­jate, conservarea habitatelor na­turale, a florei şi faunei sălbatice. Potri­vit acesteia, nu pot avea statut de arie protejată “parcurile şi grădinile publice sau private de agrement, cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu na­tural” şi “grădinile botanice, parcurile dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia cazuri­lor în care aceste deţin specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural”.

E discutabil, din acest punct de vedere, dacă pe aceste criterii i se poate retrage Parcului Botanic Timi­şoara statutul de arie protejată, mai ales că grădina adăposteşte 218 specii, din peste 1.000 câte au existat în trecut, dintre care 43 de colecţie.

Un biolog muzeograf de la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Bana­tului, Sretko Milanovici, spune că, din punctul lui de vedere, nu exista niciun motiv acceptabil pentru care Parcului Botanic să-i fie retras titlul de arie protejată. “Aici sunt specii rare, cu o valoare foarte mare, şi caracteri­zate prin unicitate. Prin specificul său, Par­cul Botanic Timişoara este unic în toa­tă zona de vest a ţării. Are spaţiu sufi­cient, are zonele specifice, pe regiuni, are alpinariu, are foarte multe specii extrem de valoroase care, din păcate, nu au fost conservate şi în­grijite co­respunzător în ultimii ani. Autorităţile locale ar trebui să dema­reze un pro­iect de revalorificare a parcului, cât mai repede”. În plus, afirmă Sretko Milanovici, retragerea statutului de arie protejată nu a avut alt efect decât să facă Parcul Botanic mai vulnerabil la extinderea în zonă a tot felul de proiecte imobiliare, care să-l distrugă.