Comisia pentru control bugetar şi Comisia pentru libertăţi civile din Parlamentul European au decis instituirea unor pedepse maxime cu închisoarea de cel puţin zece ani pentru persoanele care comit fraude cu fonduri europene.

Frauda de la TVA – infracţiune contra bugetului U.E.

Membrii celor două comisii au modificat, în 20 martie, prevederile unui proiect de Directivă a Comisiei Europene, stabilind clar infracţiunile împotriva bugetului Uniunii Europene: fraudă, corupţie activă şi pasivă, spălare de bani, delapidare şi nereguli la contractele de achiziţii publice, anunţă un comunicat al Parlamentului Europan, citat de Mediafax. Pedeapsa maximă pentru aceste infracţiuni va fi de cel puţin cinci sau zece ani de închisoare, în funcţie de modul de comitere a infracţiunii, individual sau în grup organizat.

Valoarea minimă a prejudiciului de la care se va aplica pedeapsa cu închisoarea este de 100.000 de euro, pentru persoanele juridice. Pentru infracţiunile comise de persoane fizice, europarlamentarii au coborât pragul minim al prejudiciului la 5.000 de euro, faţă de 10.000 de euro, cât fusese propunerea Comisiei Europene.

Eurodeputaţii din Comisia pentru control bugetar şi Comisia pentru libertăţi civile au fost de acord cu propunerea C.E. de a introduce ca infracţiune în Directivă frauda de la TVA. Totodată, ei au extins definiţia „interesele financiare ale U.E.” incluzând acţiunile şi obligaţiunile, precum şi activităţile de creditare şi împrumut. Proiectul de Directivă va fi votat, în primă lectură, în Parlamentul European, în luna aprilie.

Acord U.E. în cadrul luptei împotriva evaziunii fiscale

În aceeaşi zi, europenii au decis să consolideze lupta împotriva evaziunii fiscale, adoptând un text lăsat deoparte încă din 2008, cu privire la impozitarea veniturilor din economii, blocat până în prezent de către Austria şi Luxemburg. Există o „undă verde din partea Luxemburgului”, a anunţat premierul Marelui Ducat, Xavier Bettel, într-o conferinţă de presă. Austria şi-a dat şi ea acordul, a anunţat o sursă europeană.

Acest text urmează să extindă schimbul automat de informaţii fiscale despre plăţi efectuate de către trusturi sau fundaţii şi este o componentă importantă a aresenalului U.E. în lupta împotriva evaziunii fiscale şi secretului bancar. „Luxemburgul avansează de mult timp către o piaţă bancară transparentă. Am confirmat astăzi (joi, 20 martie – n.r.) că vrem să avansăm în această direcţie”, a declarat Bettel.

Deciziile în domeniul fiscalităţii se iau cu unanimitat de către cele 28 de state membre, iar Viena şi Luxemburgul au refuzat, până în prezent, să semneze textul, cerând egalitatea de tratament cu cinci state care nu sunt membre U.E. – Elveţia, Liechtenstein, Monaco, Andorra şi Saint-Marin – ca o condiţie prealabilă acordului lor.

Negocierile cu aceste state au înregistrat „progrese”, sublinia în urmă cu zece zile comisarul european însărcinat cu Fiscalitatea Algirdas Semeta.